Discuțiile privind ieftinirea alimentelor considerate de bază au fost amânate pentru azi. Deocamdată, guvernul nu știe cum ar putea să arate coșul minim, din cauză că marii retaileri ezită să ia decizii, iar acest lucru se întâmplă în urma publicării proiectului de Ordonanță de Urgență care conține și lista alimentelor propuse spre ieftinire.
Analiștii economici au atras atenția asupra faptului că orice ieftinire a unui produs atrage după sine scumpirea celorlalte, fie chiar și cu o sumă nesemnificativă. Prin urmare, aceste ieftiniri ar putea fi considerate praf în ochii electoratului, în măsura în care, până la alegeri mai e puțin.
Tema principală de discuție a live-stream-ului Puterea Știrilor de ieri, 29 iulie, a fost dacă nu cumva această măsură a guvernului are mai mult un caracter populist, de propagandă electorală.
Analistul economic Radu Carp a fost prezent în live-ul cu Marinela Angheluș, cu care a vorbit despre acest subiect.
„Cred că acest coș minimal trebuie făcut ca o medie. Eu nu cumpăr produse din lapte, pâine albă și pâine, în general. Nu consum zahăr, absolut deloc. Deci multe din aceste ieftiniri nu mă afectează. Mă pot afecta negativ, pentru că produsele pe care le consum pot să fie mai scumpe. Produsele fără zahăr, de exemplu, ar putea să fie mai scumpe decât în prezent”, a declarat Radu Carp.
Greedflation = “lăcomie” plus “inflație”, fenomenul cu care se confruntă întreaga Europă
„Nu, nu e o măsură populistă, pentru că întreaga Europă se confruntă cu acest fenomen care a căpătat și un nume: “greedflation”, adică de la lăcomie plus inflație. E un fenomen pe care economiștii îl studiază în prezent, încearcă remedii, nicio țară nu a găsit remedii, dar faptul că există aceste încercări e de salutat, adică dacă nu ar fi fost încercări, probabil că s-ar fi spus de ce nu se încearcă nicio măsură? Rămâne de văzut care va fi impactul. Acuma, noi nu avem o analiză a coșului economic și social, avem o analiză a Consiliului Concurenței făcută în presă. Nu avem o analiză a Consiliului Concurenței. Când o să avem pe masă aceste două analize, o să vedem ce se întâmplă. La noi, în România lipsește ceva: lipsește reacția consumatorului. În momentul în care pastele, de exemplu, s-au scumpit în Italia, imediat, consumatorii s-au revoltat și n-au mai cumpărat din magazin. Or, la noi lucrurl ăsta nu se întâmplă. Oamenii cumpără, indiferent cât s-ar scumpi, după aceea comentează că e scump, dar ei, oricum, cumpără.
Noi nu avem un comportament mai sofisticat și asta e o problemă care ține de educație. Vom vedea când o să avem un test. Deocamdată, noi speculăm pe ceea ce ar putea să fie”.
Context
Guvernul va lua în discuţie, în şedinţa de vineri, proiectul de ordonanţă de urgenţă privind instituirea unei măsuri cu caracter temporar de combatere a creşterii excesive a preţurilor la unele produse agricole şi alimentare.
Potrivit documentului aflat pe masa Executivului, cota de adaos comercial practicată de procesator la produsele vizate poate fi de maximum 20%, faţă de costul de producţie, calculat potrivit reglementărilor contabile în vigoare. Cota de adaos comercial practicată în mod cumulat pe întreg lanţul de distribuţie, indiferent de numărul distribuitorilor de pe lanţ, poate fi de maximum 5%, faţă de preţul de achiziţie la care se adaugă cheltuielile operaţionale. Cota de adaos comercial practicată de comerciant la vânzarea cu amănuntul şi cash&carry poate fi de maximum 20%, faţă de preţul de achiziţie, la care se adaugă cheltuielile directe şi indirecte ale comerciantului; în cota de adaos comercial de maximum 20% vor fi incluse şi remizele şi risturnele prevăzute în Legea nr. 81/2022.
