Ministerul Economiei reprezintă unul dintre cele mai importante ministere ale țării noastre. De-a lungul timpului, ministerul condus astăzi de Florin Spătaru a avut mai multe denumiri: Ministerul Industriilor și Comerțului; Ministerul Economiei și Comerțului; Ministerul Economiei și Finanțelor (de la 5 aprilie 2007); Ministerul Economiei, Comerțului și Mediului de Afaceri; Ministerul Economiei (de la 21 decembrie 2012); Ministerului Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri până în 2021; Ministerul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului (din 2021).
La capitolul buget, Ministerul Economiei nu se regăsește în topul celor mai bogate ministere, însă nici la coada clasamentului. Astfel, pe anul 2022, Ministerul Economiei are un buget de 453 de milioane de lei, creștere cu 62,8% față de anul precedent. Prin comparație, Ministerul Transporturilor are un buget de 17,01 miliarde de lei, iar Ministerul Finanțelor de 44,49 miliarde de lei.
Cine sunt cei care au condus Ministerul Economiei din 2013 până în prezent
Varujan Vosganian (21 decembrie 2012 – 7 octombrie 2013) a făcut parte din Guvernul Ponta II, însă în 2 septembrie 2013, Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT) solicită începerea urmăririi penale împotriva ministrului Economiei, Varujan Vosganian pentru „complot și subminarea economiei naționale”. Procurorii îl acuzau că a favorizat compania Interagro, deținută de magnatul Ioan Niculae, să obțină prețuri preferențiale de la compania de stat Romgaz. În ziua următoare, Varujan Vosganian a ținut o conferință de presă în care a explicat că „acest dosar are în vedere doar discutarea unor opțiuni de natură economică ale Guvernului, statuate prin Memorandumuri și publicate în Monitorul Oficial”, afirmând că pierderile înregistrate de Romgaz au fost mai mici decât cele ce s-ar fi înregistrat „dacă industria chimică își reducea activitatea.” Senatul a respins solicitarea Parchetului de urmărire penală împotriva lui Varujan Vosganian cu 126–25. Imediat după votul din Senat, în urma discuțiilor din cadrul USL, Vosganian și-a dat demisia din Guvern, invocând „sentimentul de onoare și al iubirii de țară”. DIICOT a revenit cu o nouă solicitare în februarie 2015, pe care Senatul a respins-o ca fiind netemeinică.
Varujan Vosganian a fost implicat în mai multe conflicte cu premierul de la acea vreme, Victor Ponta. Unul dintre ele a fost când Ministerul Economiei a publicat pe site un proiect de ordonanţă care prevedea începerea unui program de concediere în companii de stat din sectorul energetic, program care urma să fie aplicat din 2013 şi până în 2018. Ulterior, proiectul a fost retras de pe site după ce Victor Ponta a cerut acest lucru și a anunțat că nu a fost informat. „Nu este niciun proiect de ordonanţă de urgenţă pe ordinea de zi“, a spus Victor Ponta.
Andrei Gerea (17 octombrie 2013 – 5 martie 2014), fost ministru al Economiei în cadrul guvernului Victor Ponta (2) și ministru-delegat pentru energie și IMM în guvernul Victor Ponta. La finalul mandatului spunea că în perioada în care a avut portofoliul Economiei s-a orientat spre rezolvarea problemelor imediate, Oltchim şi Cuprumin, probleme pe care i le-a indicat şi preşedintele Traian Băsescu atunci când acesta a depus jurământul. „Ne-am orientat către rezolvarea problemelor imediate, şi anume Oltchim şi Cuprumin, probleme pe care mi le-a indicat şi preşedintele Traian Băsescu la depunerea jurământului. La Oltchim lucrurile nu stăteau deloc bine, era o poveste cu uite investitorul, nu este investitorul, totul urma să ajungă pe un drum înfundat“, a spus Andrei Gerea. El a mai spus că, atunci când a preluat portofoliul Economiei, a găsit „lucrurile dezorganizate”, un secretar de stat interimar, apoi unul dintre ei a părăsit funcţia şi a ajuns să lucreze cu un singur secretar de stat. „A fost un efort mare pentru a suplini această lipsă“, a spus Gerea.
Constantin Niță (5 martie 2014-16 decembrie 2014) a fost audiat ca martor în 2013 în dosarul Mită la Hidroelectrica instrumentat de DNA. El a fost ministru al Economiei, dar și al Energiei în Guvernul Ponta. S-a remarcat în mandatele sale de ministru prin întârzierea reformelor la companiile în care statul era acționar. De asemenea, el a încercat permanent să centralizeze la ministerele pe care le-a condus cât mai multe companii cu capital de stat. La data de 15 iunie 2016 Direcția Națională Anticorupție l-a trimis în judecată pentru infracțiunea de trafic de influență. În anul 2013, când exercita funcția de ministru al Energiei, el a cerut și a primit, în mai multe tranșe, diferite sume de bani de la un om de afaceri pentru a-i înlesni acestuia activități comerciale cu o primărie de municipiu. În mai 2017, Constantin Niță a fost condamnat la 4 ani de închisoare cu executare.
Mihai Tudose (16 decembrie 2014-17 noiembrie 2015) a fost ministru al Economiei în Cabinetul Ponta 4. Un fost șef din Transelectrica a dezvăluit că Mihai Tudose i-a cerut, în perioada în care era ministru al Economiei, să nu-i mai trimită informări privind situația companiei. „Actualul prim-ministru Tudose, pe vremea când era ministru al economiei (decembrie 2014-noiembrie 2015 și februarie-iunie 2017 – n.r.) și am avut ocazia să lucrez cu dânsul a primit din partea mea cel puțin patru-cinci informări în care i-am explicat despre ce e vorba. La dânsul în birou, de câte ori am fost, erau mai multe stele decât ar avea un om normal pe umeri și mi-a spus să nu-i mai trimit lui aceste informări. La vremea respectivă, acele informări le făcusem și către premierul de atunci (Victor Ponta – n.r.) și știu că au fost redirecționate către Tudose. Faptul că Tudose știa de această situație și a acoperit-o prin menținerea în funcție a directorului Teau, numit de Chițoiu Daniel, și implicit această doamnă care conduce acum Transelectrica, Popescu, care are o legătură cu ministrul Energiei Petcu, de care nu știe nimeni-nimic, sunt oameni care încearcă distrugerea acestei companii”, a spus fostul angajat al Transelectrica.
Costin Borc (17 noiembrie 2015-4 ianuarie 2017) este un inginer și economist român, care a ocupat funcția de vice-premier și ministru al Economiei, Comerțului și Turismului în Guvernul Dacian Cioloș. Silviu Mănăstire a vorbit într-un episod la „Dosar de Politician” despre salariile mai mari obținute de Costin Borc pentru angajații din ministerul Economiei și despre angajările în instituție a unor personaje apropiate din consiliile de administrație ale companiilor de stat. „După 9 luni de mandat, ministrul Borc pare că a salvat economia; mai avem puțin și întrecem Germania la productivitate industrială. Același Borc a restructurat toate companiile de stat și a atras investiții străine masive astfel încât românii nu mai pleacă să-și gasească locuri de muncă în Europa. Pentru realizările sale președintele Iohannis se gândește să-l facă pe Borc președintele PNL și, cine știe, poate chiar premier al României. Cu siguranță acest Borc se va regăsi pe listele parlamentare ale PNL.
Dincolo de ironiile mele, realitatea crudă arată că ministrul Economiei s-a remarcat printr-o activitate sublimă, dar lipsită de rezultate. Borc a făcut două lucruri clare: a reușit să obțină de la premierul Ciolos salarii mai mari pentru angajații ministerului Economiei, adică o grilă specială de salarizare în detrimentul altor ministere. A doua realizare a lui Borc sunt angajările în minister și numiri de personaje apropiate în consiliile de administrație ale companiilor de stat. Ia să vedem ce specialiști a recrutat ministrul Borc în minister”, spunea atunci Silviu Mănăstire.
Alexandru Petrescu (4 ianuarie 2017-23 februarie 2017) este fost ministru al Economiei, dar şi fost ministru pentru Mediul de Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat în guvernul Grindeanu. El a fost președintele PSD Diaspora, directorul general al Poștei Române, președinte al consiliului de administraţie al CFR Călători şi a activat în sectorul bancar în Marea Britanie. În timpul audierilor în comisiile parlamentare reunite pentru industrii și servicii și pentru politică economică, reformă și privatizare, Petrescu a susținut că ar dori să restructureze complexurile energetice Oltenia și Hunedoara. „Companiile aflate în dificultate, printre care şi complexurile energetice Oltenia şi Hunedoara, nu vor fi închise, ci vor trece printr-un proces de restructurare. Vom constitui un fond suveran de investiţii care să administreze activele statului. Vom acoda facilităţi firmelor cu probleme pentru a le ajuta să iasă din impas”, a precizat Petrescu, conform News.ro. Tot la preluarea mandatului, Alexandru Petrescu a mai spus că va demara şi un plan de valorificare a resurselor minerale şi energetice ale României.
Mihai Tudose (23 februarie 2017-29 iunie 2017) a revenit la Ministerul Economiei, de această dată în Guvernul Grindeanu, înlocuindu-l pe Alexandru Petrescu, fostul ministru fiind mutat la IMM-uri. Romania libera a publicat un articol în care semnala că mandatele de ministru al Economiei deținute de Mihai Tudose ar fi fost benefice pentru o companie unde lucra soția acestuia. Potrivit sursei citate, compania respectiva a câștigat milioane de euro de la stat, în 2015 și 2017, când Tudose a fost ministru în guvernul Ponta, respectiv guvernul Grindeanu.
Mihai Fifor (29 iunie 2017-12 septembrie 2017) a stat doar 3 luni în Guvernul condus de Mihai Tudose, acesta fiind mutat ulterior la Ministerul Apărării. Întrebat despre ce l-a recomandat pe Fifor pentru postul de ministru al Economiei, având în vedere că nu are studii economice, premierul Mihai Tudose a explicat că nu este nevoie de ele pentru acest portofoliu. ”Confundaţi partea de Minister al Economiei ca un Minister de Finanţe. Nu trebuie să fii economist la Ministerul Economiei, trebuie să înţelegi cum funcţionează economia, să ai bunul simţ să îi pui la treabă pe cei care se ocupă de acest lucru şi să împingi proiectele spre direcţia bună, ceea ce domnul Mihai Fifor are”, a spus Tudose.
Gheorghe Șimon (12 septembrie 2017-16 ianuarie 2018) a deținut timp de doar 4 luni poziția de ministru al Economiei, în Guvernul condus de Mihai Tudose. Șimon este de profesie inginer și nicăieri în CV-ul acestuia nu se găsesc calități care îl recomandau pentru funcția de ministru al Economiei. În cadrul conferinței în care a fost făcut anunțul că Simon este preferat pentru șefia Ministerului Economiei, Liviu Dragnea a menționat și câteva argumente pentru care s-a făcut această alegere. Și anume că „este un om cu experiență foarte mare în economie, are o activitate veche în PSD, și asta contează, are o experiență în economia reală, lucrând în zona privată mulți ani înainte”, dar și că „are toate argumentele pentru a fi un ministru al Economiei bun”.
Dănuț Andrușcă (29 ianuarie 2018-20 noiembrie 2018) a rămas celebru pentru viteza cu care fuge de jurnaliști, dar și pentru dificultățile de a vorbi public. Dănuț Andrușcă s-a emoționat și la finalul mesajului transmis presei locale după ce a fost schimbat de la conducerea Ministerului Economiei cu Niculae Bădălău. „Sunt un om credincios și cred cu tărie că Dumnezeu aranjează lucrurile așa cum este mai bine pentru fiecare și sunt convins că El dă fiecăruia după sufletul său. Ministrul Andrușcă și-a încheiat mandatul, dar omul Andrușcă merge înainte! ”, spunea fostul ministru. În mesajul său, Dănuț Andrușcă se lăuda cu „salvarea Șantierului Naval din Mangalia și salvarea Oltchim”. „Sunt mai mult decât două obiective industriale strategice, sunt două piese de rezistență pentru industria și economia românească și, poate cel mai important, sunt sursa de venit pentru mii de angajați. Cu atât mai bucuros sunt de aceste reușite întrucât știu că în preajma Sărbătorilor de Iarnă care se apropie, câteva mii de familii din această țară pot să se bucure de Nașterea Domnului fără să mai fie îngrijorați de ziua de mâine”, adaugă Dănuț Andrușcă. La începutul mandatului, el s-a făcut remarcat printr-o prestație mediocră la audiere din Parlament. Ulterior, a apărut emoționat în fața presei: „ Un rol important va avea pentru, în cadrul economiei… Îmi cer scuze, sunt emoționat”.
Niculae Bădălău (20 noiembrie 2018 – 4 noiembrie 2019), în prezent președintele Curții de Conturi, a ocupat poziția de ministru al Economiei timp de 12 luni în Guvernul condus de Viorica Dăncilă. El a susținut în mandatul său că Ministerul Economiei are capacitatea de a asigura Armatei române arme moderne, cu care militarii români să facă faţă provocărilor pe care le au în câmpurile de operaţiuni. „Armata română are nevoie de elicoptere de atac. (…) Încercăm să pornim Fabrica de Pulberi de la Făgăraş, la Cugir fabricăm şi arme la care avem export. (…) IAR Braşov funcţionează foarte bine”, a afirmat Niculae Bădălău. El anunța și că se discută despre fuziunea Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorului (ANPC) cu Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA). La finele lunii august 2018, Niculae Bădălău a fost personaj principal într-un scandal de proporții, după ce a fost surprins dansând la o petrecere pe o manea, în care solistul cânta „Să vină Diaspora, că noi ne p***m pe ea”.
Virgil-Daniel Popescu (4 noiembrie 2019- 23 decembrie 2020) a ocupat poziția de ministru al Economiei în Guvernul condus de Ludovic Orban. La preluarea mandatului, Virgil Popescu susținea că va promova o politică energetică orientată către eficienţă energetică şi protecţia consumatorului vulnerabil. „În prezent, România risipeşte foarte multe resurse, dar nu eficient. Consumatorii vulnerabili este nevoie să fie identificaţi şi protejaţi mai mult decât acum. Modul în care toţi consumatorii casnici sunt subvenţionaţi acum trebuie să înceteze”, a spus Popescu. În mandatul său a fost încheiat acordul cu SUA pentru construirea reactoarelor 3 și 4 de la Cernavodă, după ce a renunțat la partenerii chinezi. „Parteneriatul va asigura securitatea energetică, va conduce la creștere economică și va implementa cele mai înalte standarde de siguranță. Energia nucleară va continua să joace un rol proeminent în mixul energetic național al țării, oferind României energie fiabilă fără emisii, pentru a satisface cererea sa crescândă de electricitate”, transmitea Ministerul Economiei.
Claudiu Năsui (23 decembrie 2020 – 6 septembrie 2021) a preluat mandatul de ministru al Economiei de la Virgil Popescu, cel din urmă fiind numit la Ministerul Energiei. ”Avem o agendă reformatoare puternică, una care trebuie să schimbe din temelii modul în care se făcea politică în România și modul de interacțiune cu statul. Statul trebuie să fie un sprijin pentru economie, pentru IMM-uri, o infrastructură care să ne permită fiecăruia dintre noi să ne căutăm binele, să încercăm idei de afaceri. Până la urmă aceasta este forța unei economii: un sector puternic al IMM-urilor, iar noi ne propunem ca acest minister să fie această curea de transmisie între mediul de business și stat. De asemenea, avem mai multe idei de transparentizare pe care le-am tot prezentat și despre care am tot vorbit și care sunt incluse în Programul de guvernare, pe care vrem să le implementăm și chiar mai mult, avem proiecte pe circuit pe care în ultimii 4 ani le-am susținut, despre cum ar trebui să arate administrația publică care să fie în slujba cetățeanului și sperăm ca exemplele de bune practici să fie apoi preluate de cât mai multe instituții ale statului”, a declarat Claudiu Năsui, la preluarea mandatului. Claudiu Năsui va rămâne multă vreme asociat cu celebrul „și?”, cu care a răspuns, atunci când a fost întrebat despre rațiunea din spatele numirii unei foste colaboratoare a Securității într-o funcție de director general adjunct în ministerul pe care îl conducea. Detalii AICI
Virgil-Daniel Popescu (6 septembrie 2021 – 25 noiembrie 2021) a condus interimar timp de două luni și Ministerul Economiei până la instalarea unui nou Guvern format din PNL, PSD și UDMR.
Florin Spătaru (25 noiembrie 2021 – în funcție) este în prezent ministrul Economiei în guvernul condus de Nicolae Ciucă. “Știu bine cât este de importat ca orice companie, orice antreprenor să aibă un partener real în ministrul Economiei. Eu mă voi strădui să fiu acel partener onest și implicat pe care îl așteaptă. Sprijinirea firmelor românești trebuie să fie o prioritate. Soluții există! Îndrăznesc să lansez provocarea unei noi reindustrializări a țării, care să se bazeze pe atu-urile noastre strategice și care să ne permită să ne atingem uriașul potențial pe care-l avem în anumite domenii. România are nevoie să producă și să exporte mai mult pentru a-și reduce deficitul său comercial. Știu că Ministerul Economiei este unul complicat, cu industrii strategice și sectoare cheie, precum industria de apărare și cea a resurselor minerale non-energetice, care necesită viziune și implicare. Am încredere că, alături de echipa mea, voi reuși să fac ceea ce este necesar, oricât de greu ar părea, pentru că o economie puternică înseamnă o țară puternică”, a declarat Florin Spătaru la preluarea mandatului.
