Recenta luptă anticorupție i-a determinat pe procurori să pună sub lupă contractele publice pe care le fac principalele instituții, fapt care a condus la stoparea furtului, însă există situații în care banul public este utilizat de către alte organizații și instituții care au finanțare de la bugetul de stat, chiar dacă acestea au un caracter privat. În această categorie, se înscriu instituții private cu capital de stat, federații sportive, ONG-uri de utilitate publică etc.
Deși unele entități beneficiază de alocări de la bugetul public, ele nu au obligația de a răspunde rigorilor legii 544/2001. Liberalii au sesizat această lacună legislativă și au pregătit un proiect-cheie menit să blocheze orice fel de utilizare a banului public departe de ochii presei și ai cetățeanului.
Deputatul liberal Florin-Alexandru Alexe a inițiat un proiect legislativ pentru modificarea şi completarea Legii nr.544/2001, lege care se referă la liberul acces la informaţiile de interes public.
Astfel, așa cu se arată în expunerea de motive a proiectului, necesitatea acestei extensii a insituțiilor care ar trebui să se regăsească sub incidența Legii 544 vine din faptul că gradul de transparență ar trebui sporit nu numai la nivelul instituților administrative de la nivel central sau local (Guvern, Parlament, Primării, Consilii Județene, etc.), ci a tuturor insituțiilor, implicit a celor private, care au fost declarate de utilitate publică și care beneficiază de alocări de la bugetul de stat. Aceste instituții, deși primesc fonduri plătite din bani publici, adica bani colectați din taxe și impozite, nu se supun în momentul de față rigorilor impuse de instituțiile de control și anchetă din România.
Faptul că aceste instituți nu respectă principiul de transparență prevăzut de Legea 455/2001, prin care publicul ar trebui să aibă acces la tabloul de cheltuieli și modul de contractare din instituție, reprezintă fundamentul proiectului de lege al deputatului Florin Alexe.
„Modificarea prin completare a art. nr 2 al legii 544/2001, lege care reglementează accesul liber la informații de interes public, de așa natură încât orice instituție publică sau privată de utilitate publică să fie obligată să dea curs oricărei solicitări făcute în baza legii 544/2001. Suntem de părere că este inadmisibil ca o instituție/entitate, fie ea și privată dar declarată de utilitate publică, deci care beneficiază de alocări de la bugetul de stat, să invoce clauze confidențiale la întrebări legate de cheltuirea unor sume de bani care provin de la bugetul de stat. (…) Suntem de părere că transparența totală în cheltuirea banilor publici este o măsură pe care puterea politică are obligația să o asigure”, se arată în expunerea de motive a proiectului de act normativ subliniind ideea conform căreia lupta anticorupție trebuie însoțită de o reformă a legislației privind accesul liber la informații de interes public.
În ceea ce privește derularea propunerii legislative, aceasta a fost prezentată în Biroul Permanent al Camerei Deputaților pe 22 iunie 2015, în aceeași zi fiind înaintată și la Senat, urmând ca pe 3 iulie 2015 să fie respinsă de Senat. Pe 9 iulie 2015 a fost prezentată în Biroul Permanent al Camerei Deputaților.
Potrivit cdep.ro, proiectul de lege a primit aviz favorabil de la Consiliul Legislativ ,însă a picat la Senat.
În acest moment, propunerea legislativă este înregistrată pentru dezbatere în Camera Deputaților, primind deja aviz favorabil din partea Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi, cu unanimitate de voturi, dar și aviz negativ din partea Comisiei pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale, cu majoritate de voturi.
Instituțiile private cu capital de stat, federațiile sportive, ONG-urile de utilitate publică ș.a.m.d se încadrează în categoria instituțiilor finanțate de stat, dar care nu sunt obligate în momentul de față la transparența totală a informațiilor. Multe dintre aceste organizați refuză în momentul de față să ofere informații privind activitatea și, mai ales, cum sunt folosiți banii publici primiți de la bugetul de stat.
Dar nici instituțiile care intră sub incidența Legii 544 in formă actuală nu respectă în întregime termenele și prevederile acesteia. Palatul Victoria se numără printre aceste instituții. Deși redacția PSnews a făcut nenumărate cereri prin care am solicitat factura telefonică a fostului premier, Victor Ponta (la momentul solicitărilor, prim ministru în funcție) din perioada în care s-a aflat în Turcia, biroul de presă al Guvernului ne-a amânat de fiecare dată, funcționarii de acolo ne-au recomandat în două rânduri să retrimitem cererea și, în ultimă instanță, chiar să acționăm conform legii, adică în instanță, ridicând din umeri neputncioși și plansând responsabilitatea de la un birou la altul. Menționăm că prima solicitare a fost făcută în data de 4 iulie.
Citește și:EXCLUSIV DOCUMENT Ce ascunde factura telefonică a lui Victor Ponta?
Așadar, cui îi este frică de creșterea transparenței privind informațiile de interes public și de ce există diferențe de opinie între diferitele Comisii ale Parlamentului? Să fie oare pentru că de multe ori intituțiile care nu intră deocamdată sub incidența legii 544/2001, dar sunt finanțate de la bugetul de stat, devin canale de scurgere a banului public către diverse clientele politice sau economice, instituții care mizează pe faptul că se pot eschiva oricând de la furnizarea de informații de interes public pe motiv că solicitările primite din partea presei, de exemplu, se încadrează în sfera informațiilor exceptate de la regula liberului acces? Cine dorește oare ca această lacună a legii 544/2001,atât de importantă de altfel într-o țară democratică, să persiste și care sunt interesele din spatele acestor decizii? Toate acestea sunt întrebări la care ne-am propus să le găsim răspunsuri în perioada următoare.
