Invitatul ultimei ediții a interviurilor PSnews.ro este candidatul PNL la Primăria Capitalei, Cătălin Predoiu.
În cadrul interviului acordat PSnews.ro, Predoiu a vorbit despre strategiile de campanie, precum și despre cel mai important proiect pentru Primăria Municipiului București.
În acest context, liberalul a vorbit și despre controversatele proiecte de cult care au împărțit România în două tabere: moscheea și Catedrala Mântuirii Neamului.
Nu în ultimul rând, candidatul PNL la Primăria Capitalei a făcut o scurtă radiografie a proiectelor fostului edil al Capitalei, Sorin Oprescu, susținând că tragicul eveniment al copilului ucis de maidanezi impune o nouă măsură proiectului demarat de acesta: „plasarea lor într-un adăpost, inventarierea lor, sterilizarea ș.a.m.d”
(14:40-32:12)
Dan Bucura: Vă propun să facem un joc de imaginație. O parte poate o să vă placă, o parte poate n-o să vă placă. De mâine, sunteți primarul Capitalei. Primul și cel mai important proiect de suflet pe care vreți să îl duceți la bun sfârșit și să vă legați numele de acesta. Vă rog să fie numai unul (știu că sunt multe în programul dv. – proiecte), alegeți unul și vorbiți-ne despre el.
Cătălin Predoiu: Fără să rezolvăm problema traficului, putem vorbi povești. Bucureștiul e blocat la ora asta, de trafic, “mobilitate” (cum se spune acuma în termeni corecți și specifici), dar prefer “trafic”, pentru că este un termen mai accesibil, mai înțeles de toată lumea. Traficul blochează nu numai viața oamenilor, care pierd ore întregi în trafic, în loc să creeze, în loc să producă, în loc să stea cu familia, în loc să se distreze sau să se odihnească, stau în trafic. Blochează companiile, blochează dezvoltarea economică a orașului – este inadmisibil să ai o șosea de centură, pe care media de circulație să fie în jur de 17km/oră. Mărfurile alea ar trebui să circule cu 60-70km/oră, care stau și zac pe centură cu orele. Asta înseamnă bani pierduți, banii Bucureștiului. Deci, dacă noi rezolvăm problema de trafic, atunci dăm respirație orașului și putem să ne ocupăm de alte lucruri: dezvoltarea lui economică, dezvoltarea lui culturală, sănătate, educație, toate acestea decurg din deblocarea orașului. Iar perspectiva de a integra orașul într-o regiune de dezvoltare București-Ilfov, regiune metropolitană. Cum rezolvăm traficul? În cooperare cu Guvernul – o spun de la bun început. Pentru că sunt obiective mari de investiţii care trebuie finalizate cu…
Dan Bucura: Metroul.
Cătălin Predoiu: Bineînțeles. Cu concursul Guvernului. Ați numit metroul – trebuie să legăm imediat Drumul Taberei de centrul orașului, Eroilor-Universitate-Iancului-Pantelimon, trebuie să legăm Berceni de Pipera, Gara de Nord de Otopeni, ca să putem crea o rețea integrată, să creăm noduri intermodale, la capetele de metrou: vii cu mașina, parchezi, ți-ai luat bilet unic de călătorie, te-ai urcat în metrou, din metrou te dai jos, cu același bilet autobuzul merge pe culoarul unic – e altă viață. Și-atunci veți vedea că mașinile dispar din oraș. Trebuie să construim parcările subterane sau supraterane, acolo unde se poate, parcări inteligete, cu sistem de anunțare a locurilor libere de parcare, ca să-ți vină pe telefon, smart parking – e foarte simplu de implementat. Și, deodată, orașul va putea respira. Oamenii câștigă timp, timpul înseamnă bani, timpul înseamnă viață, timpul înseamnă atenție pentru cei din jur, pentru propria ta persoană. Timpul, dacă va fi redat bucureștenilor, este timp redat orașului. Și asta se va întoarce. De aceea spun că traficul trebuie rezolvat. Ați numit metroul. Șoseaua de centură. Avem 25 de km de patru benzi, restul – un singur fir. Inadmisibil. Guvernul trebuie să înțeleagă: Bucureștiul este și problema Guvernului, nu doar problema primarului general și a bucureștenilor. Apoi, accesul în oraș. Cele trei căi de acces, lărgite pe patru benzi, Gara, Fabrica de Glucoză, Autostrada București-Ploiești, apoi Bulevardul Timișoara, lărgit, ca să legăm de Șoseaua de Centură, cu acces pe ambele autostrăzi, și Prelungirea Ghencea-Domnești, aceeași poveste, legat de Șoseaua de Centură. Plus, planul de mobilitate urbană București-Ilfov, care înseamnă și dezvoltarea Ilfovului, nu numai a Bucureștiului, cu unele coridoare de transport rapid cu autobuzul, care să lege localități-cheie din Ilfov de București, de Centură. Noduri intermodale la Otopeni, care să însemne Park and Ride. Rețeaua feroviară de care nimeni nu vorbește – Gara de Est este căzută complet în uitare și este o gară moartă, dacă vreți, din punctul ăsta de vedere, ea trebuie legată printr-o interconexiune rapidă cu Otopeniul, Gara de Nord și cu rețeaua de centură feroviară a Capitalei. Mai e prevăzută o linie de trafic Jilava-Giurgiu și, dacă vreți, piesa de rezistență care ar putea transforma totul: dacă finalizăm Canalul București-Dunăre cu Portul București, tot ce înseamnă dezvoltarea….
Dan Bucura: Asta sună foarte frumos și aș rămâne…
Cătălin Predoiu: Sunt toate pe hârtie.
Dan Bucura: Și aș rămâne în logica scenariului de mai devreme și v-aș spune: Cătălin Predoiu va ajunge primarul Capitalei, însă în toamnă PNL-ul nu are capacitatea să ia un scor electoral care să îi dea voie să trimită un premier către președinte…
Cătălin Predoiu: Așa.
Dan Bucura: Nu va avea majoriatea și nu va avea Guvernul. Toate aceste proiecte vor crea o reală problemă fără un Guvern care să aibă o susținere PNL.
Cătălin Predoiu: Nu. Și dacă n-am Guvern, am argumente. Și am știința să creez presiune pe un premier: și politic, prin Parlament, cu Partidul Național Liberal, și, chiar dacă n-ar avea guvern, sigur ar avea o prezență parlamentară importantă și prin lumea politică, și în lumea internațională.
Dan Bucura: Deci v-ați descurca și fără Guvern.
Cătălin Predoiu: O, da! O să fiu coșmarul oricărui premier. Bucureștiul este și problema premierului, nu numai a primarului general. Dacă nu, să dea bani la Primărie, să dea metroul la Primărie, să transfere obiectivul Șoseaua de centură la Primărie și banii aferenți. Și rezolv eu. Am cetățenii; intenționez să consult cetățenii. Eu mă pun în fruntea lor, eu mă așez acolo, în Piața Victoriei, cu ei, în spate, dacă văd că premierul își bate joc de București. Eu am stat patru ani și trei luni în Guvern, n-am văzut picior de primar general acolo. La mine, nu e așa. Eu o să fiu săptămânal la ușa premierului. Și, dacă nu mă primește, mă găsesc în stradă, cu 200.000 de bucureșteni și vreau să văd cum face asta. Și când va primi în stradă, semnalul celor 200.000 de bucureșteni, cu primarul general în frunte și pe telefoane, telefoane de peste tot din Europa: “dom’le, rezolvă orașul ăla, pentru că depinde România de orașul ăla!”, eu vă spun că se va mișca orice premier.
Dan Bucura: Un scenariu interesant. Acuma, haideți să trecem în ipoteza mai puțin plăcută, cum am spus. Să spunem că domnul Nicușor Dan nu vrea să facă niciun fel de asociere, de retragere, în sensul unirii dreptei. Candidați, pierdeți alegerile, și aici ar fi două variante: ce veți face în ipoteza în care veți pierde alegerile sub scorul partidului de la București și ce veți face în ipoteza în care veți pierde alegerile, dar cu un scor peste cel pe care îl are PNL-ul în București?
Cătălin Predoiu: Vă rog să înțelegeți că niciun candidat nu ia în calcul ideea să piardă. Eu nu vă spun: eu, Predoiu, nici nu concep lucrul ăsta, eu sunt zmeul zmeilor și așa mai departe. Dar chiar nimeni nu se gândește așa, pentru că a gândi în felul acesta înseamnă să subminezi șansele de campanie, să subminezi psihicul și încrederea în tine, să subminezi eforturile colegilor, să fii neprofesionist. Deci nu vă pot da un răspuns, pentru că, efectiv, nu iau în calcul așa ceva. Nu spun că automat sunt primar general, nu asta vreau să înțelegeți. Dar refuz această ipoteză, pentru că vreau să dau tot pentru campanie.
Dan Bucura: Cât de tare credeți că a contat, haideți să-i spunem, această ofertă electorală ezitantă a PNL-ului, de a veni până la urmă cu candidați? Sunteți a patra variantă, să spunem. Cât de mult a contat în ochii electoratului, dacă unii au privit-o ca o neseriozitate, alții au privit-o ca o problemă de context, cât de mult atârnă această piatră de scorul partidului?
Cătălin Predoiu: În primul rând, eu nu vreau să fiu ipocrit, să vă spun: “dom’le, nu-i adevărat, n-a contat deloc” și așa mai departe. Am văzut, au fost grupuri, adică cercetări sociologice, răspunsuri la întrebări, făcute de sociologi, în care oamenii spuneau: “da, a contat toată această numire în cascadă”. Cât anume, nu-mi dau seama, dar pot să vă spun un lucru: în final, PNL-ul a venit cu o poziție care a echilibrat lucrurile, în sensul că (chiar dv. ați evocat poziția de premier), totuși, Partidul Național Liberal a aruncat în luptă un om politic pregătit pentru funcția de premier. Un om politic care a făcut un program de guvernare național, care era pregătit oricând să preia această guvernare și care are un summum de cunoștințe și de relații politice interne și externe care pot ajuta Bucureștiul foarte mult. Deci, până la urmă, PNL-ul s-a revanșat, după părerea mea, prin această ofertă.
Dan Bucura: Cât de compatibilă vedeți funcția de ales, de manager, până la urmă, la o primărie, cu cea de politician și de președinte al unei filiale, până la urmă, sau unei organizații, fie București sau de orice altă….
Cătălin Predoiu: E adevărat. Primarul general, și în optica mea, este un lider politic care trebuie să dea cadrele, viziunea, să aibă relația cu cetățenii foarte bine făcută și menținută și sinceră, bazată pe dialog permanent. Trebuie să facem un consiliu consultativ la Primărie, pe lângă ConSiliul General. În același timp, trebuie să aibă bună poziție politică, pentru că, în felul ăsta, poate să creeze acel interes pentru București. Dacă vreți, este o armonizare logică aici, între poziția de primar general, poziția de lider politic important într-un partid important și poziția de lider al comunității. În același timp, eu am încercat, și cred că rezultatele demonstrează că am reușit, să fiu un lider politic un lider care dă viziune, care ridică echipa, care lucrează cu echipa, dar care e la curent cu problemele tehnice. Pentru că nu sunt un lider politic căruia să-i arăți două hârtii și să-l păcălești din hârtii și să-i spui: “așa facem birocrația, nu se poate decât așa”. Nu-i așa. Am trecut prin asta în Minister. Eu, trecând prin etapa “domnu’ ministru, nu se poate”, am trecut, am fumat tot, știu cum se face ca să se poată.
Dan Bucura: Sunt două proiecte despre care eu, personal, mărturisesc, nu v-am auzit spunând foarte multe lucruri și aș vrea să știu părerea dv. tranșantă. Unu – să spunem că este un cartof încins: povestea moscheii; cum o vedeți dv.?
Cătălin Predoiu: Bun, m-am pronunțat în trei interviuri, reiau și la dv. aici. Și am spus că mi-am format chiar o idee chiar discutând cu prietenii buni pe care îi am și care sunt de religie musulmană. Și mi-au spus: “măi, Cătălin, noi suntem mulțumiți cu ce avem în România. Avem libertate religioasă, trăim bine pe majoritatea…, ne sunt respectate drepturile, avem relații de prietenie cu cetățenii români care sunt de altă religie”, cum sunt eu – eu sunt creștin-ortodox, am prieteni musulmani; gen, merg la ei în birou, au Coranul pe masă. Oameni normali, care respectă legea, care respectă majoritatea, își văd de treabă liniștiți. Cred că tulburăm cu proiectul ăsta, adică e un proiect care nu e oportun în acest moment. Știți, e o vorbă la americani, la englezi, la britanici, în general, anglo-saxoni, în general: „Domnule, dacă ceva merge bine, nu te apuca să le repari”. Noi avem o altă vorbă, românii. Mai bine ne e dușmanul binelui. Hai să lăsăm binele ăsta așa calm, așezat, comunitatea musulmană din România se dezvoltă frumos, în înțlegere cu românii majoritari ortodocși. Cu alte culte de aici din România, nu există ciocniri, nu există fricțiuni, nu există tensiuni. Sunt căsătorii mixte. Ce mai vrem? Adică România e un model în Europa și în lume pentru asta. Adică este un domeniu în care chiar am reușit. Acuma vrem să reparăm?
Dan Bucura: Și mai este un proiect asupra căruia bucureștenii au viziuni diferite.
Cătălin Predoiu: Catedrala.
Dan Bucura: Da, exact. Voiam să vă întreb, totuși, cât de corect este ca pe banii bucureștenilor, o parte din banii bucureștenilor, să se termine acest proiect?
Cătălin Predoiu: Bun, aici nu trebuie făcută o fractură așa de adâncă între, cum să spun…asta e a bucureșteanului, asta nu e a bucureșteanului…În primul rând, din punct de vedere istoric, Catedrala Mântuirii Neamului e un proiect foarte vechi. Înțeleg că ideea originală pleacă din perioada interbelică. Ar fi fost gândit ca un proiect de încununare a Marii Uniri. În al doilea rând, bucureștenii care sunt plătitori de taxe și impozite sunt și bucureștenii care intră, cel puțin o parte dintre ei, în bisericile ortodoxe sunt creștini ortodocși practicanți, care nu pot fi ignorați. În al treilea rând, e și un element de pragmatism aici. E finalizată în proporție de 80%. Ce facem? O înghețăm construcția sau…? Discuția cât de mare e e o problemă de arhitectură, de urbanism și e deja tranșată. Noi (candiații, n.r.) toți preluăm o situație existentă. Deci din toate punctele de vedere cred că acest proiect trebuie finalizat și nu vreau să ocolesc întrebarea, ați întrebat de bani. Sigur că banii trebuie să meargă prioritar către urgențele Bucureștiului. Dar eu vreau să fiu un primar care generează prosperitate, care atrage investiții, care multiplică veniturile, nu numai ale primăriei, ci și ale companiilor. Eu, în primul rând, aș face un demers către parteneriatul public-privat, către companii, către cetățeni. Spun: „dom`le, cine vrea să ajute acest proiect să-l ajute!” Sunt bani și la firme, poate că angajații firmelor, patronii vin și spun: „dom’le, noi vrem să sprijinim”. Deci nu e așa o chestiune mecanică de dat banii toți la primărie, într-o casetă, acolo, încuiată cu banii și îi dăm la Catedrală, în loc să-i dăm la școli și spitale. Nu. Tratăm prioritățile ca să existe surplus financiar, de ce să nu sprijinim? Dar formele astea de sprijin pot fi multiplicate. Inclusiv Biserica se poate angaja într-o mai bună comunicare cu cetățenii și într-un parteneriat cu mediul privat ca să finalizeze acest proiect, repet, care datează din perioada interbelică, Ferdinand a făcut propunerea, dacă nu mă înșel.
Dan Bucura: Înainte de a încheia, și v-aș ruga să transmiteți un mesaj către electorat, v-aș întreba dacă vă vine în minte vreun proiect al fostului primar Sorin Oprescu pe care să spuneți că vă doriți să-l continuati sau să-l implementați sau să-l faceți.
Cătălin Predoiu: Bun. Primarul Sorin Oprescu a finalizat Pasajul Basarab și asta e o bilă albă pentru el și mai ales faptul că a menționat că e un proiect la care au contribuit și alți primari, primarul Băsescu și primarul Videanu.
Dan Bucura: Multe dintre proiectele lui Sorin Oprescu au fost de genul ăsta..
Cătălin Predoiu: Exact. Măcar a spus că de fapt au început alții lucrarea și au terminat-o alții. Eu l-am condamnat foarte mult pentru reacția pe care a avut-o în tragicul eveniment legat de copilul acela care a fost ucis, practic, de câini. Adică mi s-a părut că vrea să speculeze emoțional toată povestea. Am citit statistici ulterioare și am văzut că situația acolo s-a ameliorat în ceea ce privește câinii maidanezi. Eu sunt un iubitor de animale, nu sunt de acord cu eutanasierea lor și aș continua proiectul, dar mai viguros, de strângere a câinilor de pe drum și cazarea lor într-un adăpost care să fie adecvat. La Mihăilești există unul, dar este inadecvat la ora asta și trebuie, după părerea mea, să ne ocupăm și de aceste lucruri. Deci trebuie să fim oameni până la capăt și un om până la capăt are grijă și de animale, ca să nu se mai întâmple ce s-a întâmplat cu bietul Ionuț. Deci aș da mare atenție acestui proiect în acești termeni: fără să asasinăm animalele, ci plasarea lor într-un adăpost, inventarierea lor, sterilizarea ș.a.m.d.
Ce se intampla cu acei caini care nu sunt adoptati? Se fac crescatorii uriase de caini din banii publici sau se lasa pe strada sa terorizeze si sa muste cetatenii? Bucurestiul era plin de maidanezi cand a murit micutul Ionut Anghel tocmai fiindca nu se eutanasiau cainii care nu erau doriti de nimeni. Prin aplicarea Legii lui Ionut s-a reusit eliminarea maidanezilor de pe strazi intr-un timp relative scurt. Iata ca aplicarea unei legi similar cu cele din tarile civilizate a permis sa avem o capitala unde oamenii pot sa circule fara a fi terorizati de haitele de maidanezi. Sper ca nimeni nu va permite sa fim din nou invadati de maidanezi doar pentru a face pe plac unei minoritati ultravocale, chiar daca imensa majoritate a cetatenilor doresc siguranta si liniste.
Nu mai bine aplicati voi in totalitate legea lui Ionut, cu tot cu pedepse pentru cei care abandoneaza caini, cu amenzi pentru cei care nu-si sterilizeaza cainii de rasa comuna, cu pedepsirea celor care chinuiesc cainii, cu pedepsirea traficantilor de caini si, da, logic, sa continuati cu eutanasierea celor neadoptati, ca numai asa s-a facut curatenie in Bucuresti si s-a redus drastic numarul victimelor cainilor?
Apropo, si SUA, si Anglia, si Elvetia, si Franta, si Canada si cam orice tara civilizata eutanasieaza cainii neadoptati.