În ultimele zile am asistat la acuzații de abuz la adresa președintelui Senatului României și la adresa senatorilor din comisia de numărare a voturilor, la încălcări ale Constituției, toate pornite de la votul dat de Senat în cazul Șova. Deodată, votul din Senat i-a trezit pe politicieni la realitate și i-a luminat în privința faptului că Regulamentul nu este în concordanță cu prevederile Constituției.
Scurt istoric al ultimelor zile: Miercuri, în plenul Senatului României, se aflau reprezentanții tuturor partidelor parlamentare. În stabilirea procedurilor de vot s-a precizat, după cum a arătat și șeful Senatului, faptul că vor fi aplicate prevederile art. 24. alin. 4. din Legea 96 /2006, care prevede: „Camera hotărăște asupra cererii cu votul secret al majorității membrilor săi”. În acel moment, cei care nu erau de acord cu acest lucru se puteau adresa prezidiului și puteau solicita modificarea legii în baza căreia urma să fie exprimat votul. Însă, din partea PNL sau a altor partide parlamentare, nu s-a ridicat nimeni din bancă.
Votul a continuat fără probleme, iar conform prevederilor legii 96/2006, Senatul nu a încuviințat arestarea lui Dan Șova. Procesul verbal cu privire la votul exprimat de parlamentari a fost semnat de către cei din comisia de numărare, printre care s-au regăsit, conform regulamentului, și reprezentanți ai PNL.
După votul exprimat în plen, presa a atras atenția cu privire la modul în care s-a luat decizia în cazul celor doi, Darius Vâlcov și Dan Șova. La votul dat în Camera Deputaților în privința Elenei Udrea s-a făcut referire la prevederile Constituției României, care arată că în cazul votului dat pentru încuviințarea solicitărilor venite de la procurori, majoritatea se calculează în funcție de numărul celor prezenți, nu al tuturor deputaților. Acest lucru a fost sesizat de presă și adus în atenția parlamentarilor, deoarece la Vâlcov și la Șova s-a luat decizia în funcție de Regulamentul Senatului.
Această decizie controversată a senatorilor i-a trezit pe liberali, care după ce au stat cuminți în bănci în timpul votului, și-au dat seama de gafa pe care au comis-o. Din acel moment a început o acțiune de delimitare a PNL de votul din Senat, punând toate tunurile pe conducerea camerei și pe comisia de numărare a voturilor. Surpriză însă: din comisie fac parte și liberali, adică liberalii se acuză ei între ei.
La o zi după vot, liderii PNL se decid să sesizeze Curtea Constituțională cu privire la Regulamentul Senatului. În fine, Curtea aprobă sesizarea, iar o decizia va fi dată pe 8 aprilie. În acest moment se pune totuși o întrebare simplă: de ce nu s-a sesizat nimeni până acum că Regulamentul Senatului nu este în concordanță cu prevederile Constituției?
În Regulamentul Senatului, la articolul 2 se precizează că ultima modificare a fost în 2011, în luna martie. Din 2011 și până în prezent au trecut 4 ani în care nici liberalii, nici social-democrații, nici alți parlamentari nu au crezut de cuviință să conteste acest regulament. De ce acum? Motivul este simplu: oportunitatea politică. Însă, oportunismul face casă bună cu demagogia, iar tocmai acest lucru vedem astăzi la politicienii români.
Oare când vor acționa parlamentarii din proprie inițiativă și nu numai în momente de oportunism, de oprobiu din partea societății? Probabil că nu prea curând, iar eliminarea uninominalului s-ar putea să dea naștere la tot mai multe astfel de momente.
