Aleşii din Comisiile juridice şi de cultură au intrat în vacanţă fără a se pronunţa pe mai multe teme importante, cu toate Birourile Permanente ale Parlamentului le ceruse să tranşeze până la finalul sesiunii mai multe subiecte.
Birourile Permanente reunite au luat marţi dimineaţă mai multe decizii prin care erau cerute răspunsuri rapide de la Comisiile juridice reunite, pe teme de actualitate. În primul rând, conducerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului au cerut parlamentarilor jurişti să trimită un punct de vedere în ceea ce priveşte chemarea în judecată a celor două Camere de către Renate Weber, Avocat al Poporului pe care Coaliţia l-a demis, dar care va fi reînscăunat în funcţie, după decizia Curţii Constituţionale din 29 iunie. Deşi juriştii ar fi trebuit să trimită un punct de vedere Serviciilor juridice ale celor două Camere, până a doua zi, aleşii au ignorat solicitarea conducerii Camerei Deputaţilor şi Senatului. De altfel, juriştii ar fi trebuit să înceapă să lucreze şi pe o altă speţă legată de Renate Weber. Mai precis, pe redactarea documentului care să fie transmis Comisiei de la Veneţia, după ce instituţia europeană a cerut explicaţii referitoare la revocarea Avocatului Poporului în data de 16 iunie, fiind solicitate motivele demiterii acesteia, potrivit adevarul.
Săseanu şi Popescu vor noi angajări
Tot aleşii de la Comisiile juridice reunite, dar de această dată alături de cei de la Comisiile de cultură, ar fi trebuit să se pronunţe pe solicitarea adresată de şefii interimari de la Televiziunea Română şi Radio România, Ramona Săseanu, respectiv Liviu Popescu. Concret, cei doi şefi interimari solicită Parlamentului să le spună ce înseamnă că în perioada de 60 de zile pe care o au în fruntea celor două instituţii pot să îndeplinească „acte de administrare curentă a activităţii societăţii”. Săseanu şi Popescu punctează faptul că niciodată instituţiile nu au fost în aceste situaţii, iar TVR şi Radio România ar vrea să facă şi angajări.
„Pentru asigurarea bunei funcţionări a serviciului public considerăm că directorul general interimar poate îndeplini acte de gestiune curentă a resurselor umane prin angajarea şi/sau numirea unor persoane pe funcţii vacante prin a căror activitate se asigură administrarea curentă a societăţii, precum şi pe funcţiile vacante în sistemul de avizare/aprobare a actelor administrative”, explică autorii solicitării în documentul trimis Parlamentului.
