Primarul general al Capitalei, Nicuşor Dan, explică de ce investiţii făcute în prima parte a mandatului său de edil nu se văd, el făcând analogia dintre oraşul Bucureşti şi un bolnav aflat în comă şi explicând, în acest context, că atunci „când ai un bolnav în comă, te duci înăuntru, nu te ocupi de suprafaţă”.
„În primul rând, un lucru bun este că nu se mai vorbeşte de corupţie în primărie. Cred că ăsta e un pas uriaş înainte. În al doilea rând, e o chestiune asumată. Bucureştiul este aşa, dacă vrem să vorbim plastic, este un bolnav în comă. Da…. şi atunci când ai un bolnav în comă, te duci înăuntru, nu te ocupi de suprafaţă. A ajuns în comă prin nefinanţare. Primarul Oprescu, spre exemplu, a găsit datorii de o sută de milioane de euro la termoficare şi le-a dus la nouă sute de milioane de euro. Primarul Firea, fără să facă mari lucrări de investiţii, avea un buget de patru miliarde şi cheltuia în fiecare an cinci miliarde pe fel de fel de târguri, evenimente, subvenţii. Am făcut o situaţie pe subvenţia pe care ar fi trebuit să o plătim la termie, pe care Bucureştiul ar fi trebuit să plătească la termie în ultimii 10 ani şi au fost 2,5 miliarde care nu s-au plătit şi alea sunt exact investiţiile care în momentul de faţă se văd”, a afirmat Nicuşor Dan în emisiunea Insider Politic, la Prima TV, întrebat fiind dacă simte un val de nemulţumire în ceea ce priveşte nerealizările din mandatul său.
Întrebat care sunt principalele realizări ale sale în prima jumătate a mandatului, edilul a invocat semnarea contractului pentru achiziţia a 100 de tramvaie din fonduri europene, notează news.ro.
„Cred că cel mai important lucru este care sunt acele schimbări de direcţie pe care le-am adus în administraţia Bucureştiului. Şi astea sunt trei. În primul rând am scos-o din faliment. Primăria Capitalei aşa cum am preluat-o, era o instituţie cu datorii curente de trei miliarde de lei adică bani pe care ar fi trebuit să-i dăm pe loc şi, şi mai important, cu conturile blocate. Adică nu putem să facem nicio investiţie. (…) Ăsta este primul lucru important. Am scos Primăria din faliment. Avem datorii şi în momentul de faţă – nu de nivel trei miliarde – ele sunt toate eşalonate. Am ieşit pe piaţă să ne împrumutăm de 550.000.000 ca să rostogolim o datorie mai veche pe care a făcut-o primarul Videanu când a cumpărat autobuzele Mercedes şi ne-am împrumutat mai ieftin decât Guvernul. Deci banii, dobânda pe care noi o plătim, e dobânda mai mică decât a Guvernului, ceea ce e un lucru extraordinar, ceea ce înseamnă că piaţa are încredere în noi. Şi, foarte important, la lucrările pe care le facem au reînceput să vină constructori şi în general furnizori care nu mai aveau încredere în Primăria Capitalei. Deci, ăsta este primul lucru. Al doilea lucru care din nou se vede mai puţin, e zona de urbanism”, mai spune Nicuşor Dan.
Nicuşor Dan a explicat şi de ce tramvaiele cumpărate de administraţia locală a Capitalei pe bani europeni sunt mai lungi decât peroanele existente, el arătând că a existat „un calcul bun” făcut de fosta administraţie atunci când a depus cererea de finanţare la Comisia Europeană, calcul în baza căruia vor exista reduceri de cheltuieli dacă tramvaiele sunt mai lungi.
„Este un calcul care s-a făcut foarte bine de fosta administraţie în momentul în care s-a lansat atât solicitarea de finanţare din partea Comisiei Europene, cât şi ulterior, contractul pentru tramvaie. Este un calcul de oportunitate. Care este bun. E un calcul bun, sigur că da, pentru că, vă dau exemplu linia 41 pe care o să circule o parte din aceste tramvaie, acolo avem tramvaie care vin la două-trei minute şi care sunt pline. Şi ele sunt de 27 de metri. În momentul în care o să ai un tramvai de 36 de metri, nu să mai vină la 2-3 minute o să vină la 3-4 minute şi cu un singur vatman. Deci ai făcut o economie şi de energie, şi de personal”, a declarat Nicuşor Dan.
El a explicat că reabilitarea unui peron va costa 60.000 de euro, costuri care includ banda de asfalt, copertină, sistem de informare electronic.
„Un tramvai e două milioane de euro cel pe care îl cumpărăm noi de la Astra. Dacă ar fi de la Siemens sau de undeva, ar fi 3,5 milioane de euro, incomparabil mai mult trei milioane de euro faţă de 60.000 de euro cât este un peron. Deci, calcul de eficienţă s-a făcut foarte bine. Unde a greşit fosta administraţie a fost că n-a ştiut să facă achiziţia. După cum ştiţi, noi puteam să avem cele 100 de tramvaie, puteam să le avem în 2020 dacă nu se insista să se meargă pe soluţia greşită cu compania turcă”, mai spune edilul.
Acesta a explicat că în ceea ce priveşte flota de autobuze lucrurile sunt ”relativ bune”, în ceea ce priveşte troleibuzele administraţia „stă aşa şi aşa”, iar „pe tramvaie stăm foarte prost”.
Întrebat cum va arăta flota de mijloace de transport în comun a Capitalei până în 2024, Nicuşor Dan a răspuns că „speranţa” este să existe 100 de tramvaie, 100 de autobuze electrice, 122 de troleibuze, toate noi.
„Suferinţa mare o să rămână pe tramvaie, pentru că un autobuz e 250.000 de euro aşa cum am spus, un tramvai de 10 ori mai scump decât un autobuz clasic şi sunt sume mari”, adaugă primarul general.
Pe de altă parte, Nicuşor Dan susţine că războiul declanşat de Federaţia Rusă în Ucraina afectează lucrările de reabilitare la sistemul de termoficare al Capitalei, el explicând că în contextul conflictului armat din ţara vecină există o „criză a conductelor” şi a „tot ce înseamnă metal”. Astfel, din totalul de 50 de kilometri de conducte care ar fi trebuit reabilitaţi anul acesta, cel mai probabil se va reuşi reabilitarea a 30 de kilometri, pe fondul acestor crize privind livrările de conducte şi ţevi din metal.
Primarul a explicat că dacă până în 2015 s-au reabilitat aproximativ 100 de kilometri din reţeaua de termoficare a Capitalei în 25 de ani, în mandatul Gabrielei Firea au fost „mici creşteri”, ajungându-se în 2020 la 20 de kilometri reabilitaţi anual, iar în anul 2021 au fost reabilitaţi tot 20 de kilometri din reţeaua de termoficare.
„Pentru 2022 ne-am asigurat toate condiţiile să facem 50 de kilometri, aşa cum eu am spus în campanie, în sensul că aveam licitaţiile deja făcute -pe care nu le-am găsit făcute ca să le dăm drumul în 2021 -licitaţiile deja făcute pe 4 tronsoane, cu privaţi, ce ştie să facă Termoenergetica singură, mici lucrări de 50-100 de metri şi contractele pe care le are Termoenergetica cu alţi privaţi, tot aşa, pe lucrări mici. Deci am fi avut obiectiv 10 kilometri pe fiecare din aceste tronsoane. Din păcate, ne-a lovit războiul din Ucraina şi criza conductelor, generală, a tot ce înseamnă metal. Spre exemplu, puteam să începem cu un privat, şantierul din Pantelimon, puteam să începem, aveam totul semnat, 1 martie şi încă aşteaptă să-i vină conducta din China cu vaporul. Deci 2022 am fi putut să mergem la 50 de kilometri aşa, realist, pentru că am pierdut toate lunile astea din cauza crizei de conducte, o să ne ducem pe la 30”, a afirmat Nicuşor Dan.
Acesta subliniază că sunt contracte deja semnate în ceea ce priveşte reabilitările planificate pentru anii viitori.
„Noi avem 63 de kilometri pe buget local, care sunt începuţi dinainte şi din care mai avem aceste tronsoane 4 ori 10 kilometri şi pe care lucrările sunt atribuite. După aceea avem bani europeni şi pentru asta licitaţia s-a desfăşurat şi acum, pe fiecare tronson, se fac evaluările şi o să avem câştigători, mai avem bani pentru încă 210 kilometri şi după aceea avem şi chiar am luat săptămâna asta aviz de la ANRE pe lucrări următoare. Deci în momentul în care toate turbulenţele astea se vor termina, o să reuşim să mergem la 50 de kilometri pe an, ceea ce înseamnă că o să reducem an de an pierderile”, adaugă edilul.
Acesta anunţă că pe lângă cele patru mari CET-uri, din iarna acestui an va fi pusă în funcţiune o centrală provizorie, în zona fostei centrale Titan, care va fi la jumătatea distanţei către cartierul Aviaţiei, unde sunt „mari probleme” cu alimentarea cu agent termic.
Dan reia afirmaţiile conform cărora, începând din anul 2024, în Capitală „vor mai fi probleme punctuale” în ceea ce priveşte furnizarea de agent termic, „aşa cum erau în anul 2016- 2017”, iar „avariile vor fi tot mai mici”.
