„Prudență!”, acesta este cuvântul de ordine al momentului invocat de economistul Mircea Coșea la „criza absolut specială în care ne aflăm”. Totul în condițiile în care, remarcă analistul în exclusivitate pentru PS News, nu există în România o politică de protecție a populației, iar tot mai mulți oameni se confruntă cu probleme financiare.
„Asta înseamnă că cetățeanul de rând și firmele trebuie să-și reglementeze situația astfel încât să poată să reziste. Prudență în ceea ce înseamnă investițiile, ceea ce înseamnă cheltuielile, atenție foarte mare la măsuri care pot fi luate în grabă dar cu efect negativ pe termen lung, cum ar fi amânarea creditelor care – la început – pare să fie o măsură salvatoare dar poate fi letală. Dacă nu ești într-o situație bună la sfârșitul perioadei de anulare, trebuie să plătești atât de mult încât intri sigur în faliment”, relevă specialistul economic.
Răul cel mai mic: trecerea de la ROBOR la IRCC
Un alt sfat pe care economistul îl dă românilor este de a alege răul cel mai mic și dă ca exemplu trecerea de la ROBOR la IRCC, care pare acum să fie un lucru bun, „însă va crește și el, pentru că înflația nu scade”.
Mircea Coșea adaugă că „discursul recent al guvernatorului BNR a arătat că banca centrală nu are multe capacități și posibilități de reglare și asta înseamnă că, mai târziu, se va ajunge și cu IRCC-ul la un nivel mai înalt”.
„Cred că ar trebui să existe o schimbare de considerare a importanței valutei pe care o folosim”, afirmă analistul. Asta în condițiile în care, deja, majoritatea băncilor au calculat o valoare a IRCC de 4,06%, pentru stabilirea dobânzilor pentru creditele ipotecare în derulare şi a celor noi, începând cu data de 1 octombrie 2022. Practic, dobânda creşte de la 5%-5,6%, în prezent, la 7%-7,8%.
Creșterea dolarului înseamnă o încredere mult mai mare în dolar pe piața internațională și, evident, și în România, remarcă economistul. „Dolarul devine o monedă mai sigură în condițiile actuale, euro nu mai are forța pe care avut-o și nici credibilitatea pe care a avut-o. Deci, dacă cineva are această capacitate de a lucra cu valută, dolarul pare să fie lucrul cel mai bun”, recomandă Coșea.
Amânați investițiile mari!
Economistul este de părere că investițiile mari ar trebui amânate cel puțin până la mijlocul anului viitor, mai exact achiziția de case, de automobile.
„România nu are capacitatea de a investi pe piața de capital, adică la bursă, nu are tradiția investiției în lucruri stabile cum sunt obiectele de artă, deci noi nu putem să urmăm exemplul Marii Britanii sau al Franței care acum manifestă o creștere importantă în obiecte de artă, la noi nu este încă foarte important, așa încât e mai bine ca românii să fie foarte, foarte prudenți”, atenționează expertul.
Mircea Coșea spune că are, în continuare, încredere în băncile românești, în special în Banca Națională, și sfătuiește populația să-și țină banii la bancă: „Acolo va exista și o creștere a dobânzilor la depozit, nu va acoperi inflația dar oricum este o sumă mai importantă”.
Pe de altă parte, atrage atenția ca – în aceste momente – să nu se investească în monedă virtuală, care începe să fie nesigură și foarte riscantă, ca urmare a fluctuației pe plan internațional a tuturor factorilor de interes cum ar fi produsele bancare, valută, relația între valute.
Un moment neprielnic pentru un job în străinătate
Totodată, Mircea Coșea recomandă tinerilor sau persoanelor care vor să părăsească țara și să lucreze în altă parte să nu facă acest pas acum, pentru că locurile de muncă din Europa își vor schimba importanța în foarte scurt timp.
„Multe țări europene vor intra într-o situație economică dificilă și aș mai adăuga presiunea politică pentru că această venire în forță a suveranismului în anumite țări, iată exemplul Italiei, nu va fi prielnică vieții emigranților. Astfel, în viitorul an, cred că migrația forței de muncă, în principal a celei foarte calificate, se va reorienta, nu spre Europa, ci spre Statele Unite ale Americii. Și aici sunt lucruri în schimbare. Cei care vor să plece ar fi bine să mai aștepte puțin, să se mai gândească ce fac pentru că schimbarea este imprevizibilă la nivelul economiei și politicii europene încât s-ar putea să fie o schimbare din lac în puț”, conchide economistul.
