Comentariile recente ale președintelui francez Emmanuel Macron cu privire la faptul că Franța nu va răspunde nuclear în cazul unui atac nuclear rusesc asupra Ucrainei au atras critici puternice din partea observatorilor și al adversarilor politici din țara sa, relatează Politico Europe.
În timpul unui interviu acordat postului francez de televiziune France 2, președintele francez a declarat miercuri că Parisul nu va folosi “evident” armele nucleare ca răspuns la un atac nuclear rusesc asupra Ucrainei. “Franța are o doctrină nucleară, care se bazează pe interesele vitale ale țării și care sunt clar definite. Acestea nu ar fi în joc dacă ar avea loc un atac balistic nuclear în Ucraina sau în regiune”, a declarat președintele francez.
De atunci, președintele francez a fost criticat pentru că a încălcat uzanțele de a rămâne vag pe tema disuasiunii nucleare, în condițiile în care liderul rus Vladimir Putin a proferat amenințări nucleare.
Una dintre critici a venit chiar de la predecesorul lui Macron, Francois Hollande, cel care s-a numărat printre artizanii acordurilor de la Minsk din 2015 care prevedeau o reglementare a situației din estul Ucrainei prin intermediul căreia urmau să fie retrase armele grele, regiunile Donețk și Lugansk lăsate să întrețină relații economice cu Rusia, în timp ce separatiștii se angajau să permită reintegrarea zonelor în statul ucrainean.
“Credibilitatea disuasiunii nucleare se bazează pe faptul că nu spunem nimic despre ceea ce ar trebui să facem“, a declarat fostul președinte francez François Hollande la postul de radio FranceInfo, adăugând că trebuie “să spunem cât mai puțin posibil și să fim pregătiți să facem cât mai mult posibil”.
În calitate de lider al singurei puteri nucleare din Uniunii Europene, comentariile lui Macron potrivit cărora nu ar răspunde la un atac nuclear în Ucraina “sau în regiune” este puțin probabil să liniștească statele membre ale UE care fac parte din NATO, cum ar fi Polonia, România sau Slovacia.
Articolul 5 din tratatul NATO prevede că membrii ar trebui să vină în apărarea altor membri în caz de atac.
Putin a evocat spectrul unui război nuclear într-o escaladare majoră luna trecută, amenințând că va folosi “toate resursele de armament” de care dispune pentru a câștiga.
Bruno Tertrais, director adjunct al think tank-ului Foundation for Strategic Research, a pus sub semnul întrebării decizia “curioasă” a lui Macron de a preciza limitele doctrinei nucleare a Franței, precum și momentul declarației.
“În opinia mea, răspunsul corect ar fi trebuit să fie: Nu voi juca acest joc … și oricum domnul Putin trebuie să fie conștient că ar pierde”, a scris el pe Twitter.
În timpul interviului de miercuri, președintele francez a declarat că cu cât se discută mai puțin despre disuasiune “cu atât mai bine”, dar apoi a continuat să clarifice ce s-ar întâmpla în cazul unui atac împotriva Ucrainei. Întrebat de jurnalistul de la France 2 dacă Franța se va abține să desfășoare bombe nucleare ca răspuns la un atac nuclear rusesc pe teritoriul ucrainean, Macron a răspuns “evident”.
“Când l-am auzit vorbind, aproape că am căzut de pe scaun. Este o greșeală politică. Unul dintre principiile disuasiunii nucleare este că există o incertitudine cu privire la ceea ce este considerat un interes vital”, a declarat deputatul conservator Jean-Louis Thiériot, vicepreședinte al Comisiei pentru forțele armate din Adunarea Națională.
Președintele francez nu a făcut nicio declarație cu privire la care ar putea fi răspunsul convențional al Franței în cazul în care Rusia ar folosi arme nucleare.
Luni, țările G7 au publicat o declarație după un summit virtual de urgență la care au participat liderii acestor state, inclusiv Emmanuel Macron. În acest text, liderii G7 au avertizat că Rusia se va confrunta cu “consecințe grave” dacă va face acest lucru. De la nivelul NATO, secretarul general Jens Stoltenberg a precizat că nu va detalia exact cum vor răspunde aliaţii la un eventual atac nuclear al Rusiei în Ucraina, dar a reluat avertismentul că “vor fi consecinţe grave”, deși șeful diplomației UE avertizase anterior Rusia că armata sa va fi “anihilată” de Occident în cazul unui atac nuclear asupra Ucrainei.
NATO va organiza săptămâna viitoare exercițiul său anual de rutină de pregătire nucleară, a declarat Stoltenberg, adăugând că planificarea exercițiului a început cu multe luni în urmă.
Totodată, de la nivelul celui mai important aliat, secretarul american al apărării a reafirmat angajamentul Washingtonului faţă de apărarea colectivă după ce preşedintele rus Vladimir Putin a ameninţat de mai multe ori cu folosirea armamentului nuclear, în timp ce Rusia suferă înfrângeri în Ucraina.
De altfel, miniștrii apărării din țările NATO s-au întrunit joi la nivelul Grupului de planificare nucleară, context în care șeful Pentagonului, Lloyd Austin, a spus că SUA sunt angajate să apere “fiecare centimetru din teritoriul NATO – dacă şi când se ajunge la asta”.
În acest context, comentariile lui Macron riscă să submineze și mai mult presiunea Franței pentru autonomie strategică și pentru o Europă care se apără singură și nu se bazează doar pe SUA pentru protecție.
