VIDEO Centenarul Încoronării Regelui Ferdinand și Reginei Maria. Familia regală este la Alba Iulia. Mesajul premierului Ciucă

În urmă cu 100 de ani, la 15 octombrie 1922, la Alba Iulia avea loc un important eveniment din istoria României, care a reunit reprezentanţi ai caselor regale din Europa: Încoronarea Regelui Ferdinand și a Reginei Maria.

Familia Regală a României se află astăzi la Alba Iulia, la finalul unei călătorii simbolice cu trenul regal, care a pornit vineri din Cluj-Napoca. Majestatea Sa Margareta, Custodele Coroanei Române, principele Radu şi principesa Sofia  participă la evenimentele dedicate împlinirii a 100 de ani de la încoronarea Regelui Ferdinand și a Reginei Maria. Familia Regală a luat parte la un Te Deum la Catedrala Ortodoxă a Încoronării de la Alba Iulia, apoi, la Parada Încoronării, de pe Pietonala Mihai Viteazul, precum şi la prezentarea de volume regale din Sala Unirii. Între timp, Trenul Regal va putea fi vizitat de către public, până la ora 18.00, potrivit rfi.ro.

Premierul Nicolae Ciucă a transmis un mesaj, în care precizează că încoronarea Regelui Ferdinand I şi a Reginei Maria reprezintă şi astăzi un exemplu pentru noi toţi, precizând că ”niciun sistem politic nu se poate construi fără consens, fără iubire de ţară, fără tradiţii şi fără localitatea faţă de propriul popor”.

“Celebrăm, astăzi, un eveniment cu o simbolistică deosebită în istoria naţională – Centenarul Încoronării Regelui Ferdinand I şi a Reginei Maria ca suverani ai tuturor românilor – un act care a desăvârşit Marea Unire de la 1918. Într-o atmosferă fastuoasă, mii de persoane – români din toate provinciile istorice, reprezentanţi ai autorităţilor centrale, Armatei, clerului, Corpului diplomatic, Caselor Regale din Europa sau trimişi speciali ai altor state – au asistat, la Alba Iulia, la încoronarea primilor regi ai României Mari. La peste trei secole de la intrarea triumfătoare a lui Mihai Viteazu şi la patru ani de la Marea Unire, Alba Iulia devenea, pe 15 octombrie 1922, oraşul Încoronării”, a afirmat Nicolae Ciucă.

El a menţionat că încoronarea a fost expresia unui consens al societăţii şi al elitelor politice.

“Încoronarea nu a fost doar un ceremonial care a avut în centrul său regalitatea, ci a fost expresia unui consens colosal al societăţii, al elitelor politice ale Marii Uniri asupra unui proiect naţional. Încoronarea este, şi astăzi, un reper, un simbol, un exemplu pentru noi toţi că niciun sistem politic nu se poate construi fără consens, fără iubire de ţară, fără tradiţii şi, mai ales, fără loialitate faţă de propriul popor. 

La un secol de la grandioasele clipe ale încoronării se cuvine să amintim sacrificiul înaintaşilor noştri, devotamentul, curajul şi determinarea cu care au luptat pentru a împlini un vis de veacuri al acestui popor şi a deschide calea progresului şi modernizării. Crezul într-un obiectiv comun – crearea statului naţional unitar – a coagulat energiile tuturor, iar perioada care a urmat Marii Uniri de la 1918 a fost marcată de o dezvoltare fără precedent. Eforturile s-au concentrat asupra recunoaşterii internaţionale a actului unirii, îndeplinirii reformelor în domenii esenţiale, refacerii economice de după război şi unificării administrative”, a mai transmis Nicolae Ciucă.

El a adăugat că o naţiune puternică are capacitatea de a genera coeziune şi unitate în jurul unor obiective comune.

“Perioada pe care o parcurgem, marcată de războiul neprovocat al Federaţiei Ruse în Ucraina, dar şi de numeroase crize, ne demonstrează că societăţile democratice au inamici care îmbracă diverse forme şi care le testează rezilienţa, dar şi capacitatea de a răspunde ferm şi prompt în faţa pericolelor. În astfel de momente, este esenţial să rămânem ancoraţi în realitatea pe care ne-am asumat-o şi construit-o, cea fundamentată pe echilibru, responsabilitate, dialog, solidaritate, libertate, respectul faţă de demnitatea umană, respectul faţă de lege.  

O naţiune puternică are capacitatea de a genera coeziune şi unitate în jurul unor obiective comune, îşi protejează cetăţenii, le asigură libera dezvoltare, le garantează securitatea şi bunăstarea. Avem obligaţia să ducem mai departe moştenirea înaintaşilor, să le urmăm exemplul demn de patriotism civic, loialitate şi spirit de sacrificiu şi să acţionăm pentru apărarea şi protejarea valorilor care ne definesc şi care constituie garanţia unui viitor prosper”, a mai declarat Nicolae Ciucă.

El a făcut un apel către toţi actorii responsabili să fie uniţi în jurul marilor obiective pe care România şi le-a setat.

“În contextul marcării Centenarului Încoronării, fac un apel către toţi actorii responsabili de a fi uniţi în jurul marilor obiective pe care statul român şi le-a setat – finalizarea procesului de monitorizare a României prin MCV, aderarea la Spaţiul Schengen, aderarea la OCDE sau sunt parte a unui proiect pe care avem obligaţia să îl construim pentru următorii ani. România are nevoie de toate forţele politice şi energiile pentru a realiza aceste deziderate şi a oferi cetăţenilor săi stabilitate, instituţii performante, progres”, a explicat premierul Nicolae Ciucă.

Evenimentul din urmă cu 100 de ani a fost descris pitoresc în cronicile vremii şi a fost imortalizat prin numeroase fotografii și chiar cu camera de filmat. Este vorba despre Încoronarea Regilor României Mari, Ferdinand şi Maria.

Dimineaţa zilei de duminică, 15 octombrie 1922, a fost una mohorâtă la Alba Iulia. Ploua uşor, cu intermitenţe. „Ploaie! Aceasta a fost prima impresie – dar nu o ploaie tare, doar o stropitură pe fereastra mea, mici linii lungi şi distanţate ceea ce din fericire înseamnă că erau doar picături şi la linia orizontului se ridica un soare palid. (…).’ Regina s-a pregătit pentru ceremonie chiar în trenul regal“, scria Regina Maria în ale sale „Însemnări zilnice“, potrivit adevarul.ro.

Regele şi Regina au ajuns în gara din Alba Iulia la ora 9.30, cu trenul regal ce a avut ca punct de plecare gara Sinaia. Au coborât pe peron, însoţiţi de reginele Greciei şi Yugoslaviei, de principele moştenitor, principii Ileana şi Nicolae.

„Am coborât în toaleta mea roşu-auriu, pe umeri cu o mantie de catifea purpurie, captuşită cu albastru şi argintiu, şi pe cap cu un voal auriu strâns bineînţeles cu «marele» meu „Cordon“ şi „Steaua“. Arăta destul de bine, dar fireşte că este simplă faţă de celelalte prinţese şi regine care aveau deja diademele pe cap. Toţi arătau perfect şi erau cu toţii drăguţi, ceea ce se întampla rar. Cele două fiice ale mele regine, fiecare în genul ei, era o placere să le vezi. (…) Am fost foarte mândră de femeile din familia mea.“, mai nota Regina.

Mulţimea care i-a întâmpinat pe suverani a fost una aleasă: Ion I.C. Brătianu, preşedintele Consiliului de Miniştri, pre­şe­din­ţii celor două Camere, guvernul ţării, o com­panie de onoa­­re şi 40 de demnitari străini, toţi sosiţi în aceeaşi dimineaţă, la ora 8, cu un tren special. Du­pă in­to­narea Im­nului Re­­gal, primarul oraşului Alba Iulia le-a oferit suveranilor pâine şi sare.

Ulterior, cortegiul regal s-a îndreptat spre Catedrala Încoronării, ridicată special pentru evenimentul din 15 octombrie 1922. A fost primul mare lăcaş de cult construit după 1918 în Transilvania, provincie în care românii fuseseră socotiţi, secole de-a rândul, o naţiune „illicită“.

Suveranii au ocupat în Catedrală cele două tro­nuri împărăteşti, aşezate unul în faţa celui­lalt. În faţa suveranilor stăteau preşedinţii Senatului şi Camerei. Primul ţinea coroana de oţel a lui Carol I, iar cel de al doilea co­roa­na de aur, încrustată cu pietre scumpe. Mantiile regale erau în „grija“ a doi generali.

Serviciul religios a fost celebrat de mitropolitul Ardealului, Nicolae Bălan, iar Miron Cristea a oficiat Te Deum-ul, o slujbă specială ce se ţine la mari evenimente.

„Slujba a fost frumoasă, sobră, nu prea lungă, corul excelent. Interiorul bisericii, deşi nu este mare, este impozant şi frescele sunt bune“, a mai scris Regina Maria.

Într-o linişte desă­vârşită, Rege­le şi Regina s-au îndreptat către ieşirea din Catedrală. Alaiul format în spatele lor a pornit în­cet, pe un covor roşu, spre bal­da­chi­nul anglo-saxon, ridicat dinaintea clopot­ni­ţei, sub care a avut loc Încoronarea.

Istoria spune că, în momentul culminant, al încoronării, Regele Ferdinand a avut un gest autoritar: şi-a pus coroana pe cap singur.

Gestul a fost pus de înalţii ierarhi şi pe influenţa tradiţiei occidentale, în special franceze. Pe de altă parte, nu trebuie să uităm nici că Regele Ferdinand era catolic, aşa că poate nu era încântat să fie încoronat chiar de un ierarh ortodox. Iar la vremea respectivă, România nu avea încă o biserică ridicată la rangul de Patriarhie. În fruntea bisericii era doar un Mitropolit Primat.

„Cred că trebuie să fi fost o frumoasă imagine, şi sper că Majestatea Sa şi cu mine ne-am jucat bine rolul şi am arătat cum am putut mai bine în veşmintele noastre copleșitoare“, concluziona Regina în ale sale „Însemnări zilnice“.

Ceremonia Încoronării s-a încheiat, în duminica de 15 octombrie, la ora 11,30.

A urmat banchetul regal. Suveranii, Familia Regală, Guvernul, diplomaţii străini şi 300 de invitaţi au luat loc în jurul meselor amenajate în Sala Unirii.

În sala Teatrului (n.r. actuala Casă de Cultură a Studenţilor din Alba Iulia) era organizat banchetul parlamentarilor şi ziariştilor. Pe platoul din faţa Catedralei Încoronării a avut loc banchetul cel mare, la care au participat în jur de 20.000 de persoane. Tot aici a avut loc şi parada militară. Suveranii au părăsit Cetatea din Alba Iulia la ora 17.30.

Catedrala Ortodoxă din Alba Iulia în care s-au încoronat Regii României Mari a fost construită în timp record. Începută în 1921, a fost gata în nouă luni. Edificiul sfinţit în septembrie 1922, avea un scop precis: „Trebuia să fie locul Încoronării Regelui Ferdinand şi a Reginei Maria ca regi ai tuturor românilor sau ai României reîntregite după Primul Război Mondial”.

Decorul pictural, ce poartă semnătura lui Costin Petrescu, respectă programul iconografic tradiţional ortodox, la care influenţele agresive sunt evidente. Printre artiştii care au lucrat, alături de maestrul Petrecu, a fost şi Traian Achim din Alba Iulia, fapt mai puţin cunoscut celor care-i trec pragul Catedralei.

Un film cinematografic, în fapt, un „Jurnal“ sonor, a fost realizat după două decenii de la Încoronare, în 1939, de Oficiul Național al Cinematografiei din București. Pelicula are o durată de 4 minute si 11 secunde. Primele 60 de secunde sunt acoperite cu imagini filmate la Alba Iulia în ziua Încoronări.

Populaţia oraşului Alba Iulia era atunci de doar 10.000 de locuitori, iar la încoronare au asistat peste 30.000 de persoane. Încoronarea ar fi trebuit să aibă loc cu un an mai devreme, în 28 septembrie 1921, dată care corespundea zilei urcării pe tron a Regelui Ferdinand, dar acest lucru nu s-a concretizat din cauza certurilor dintre liderii partidelor politice.

De altfel, şi la 15 octombrie 1922, la Încoronare, au absentat liderii unor partide politice din Opoziţie. Prin intermediul presei şi al cinematografului, evenimentul încoronării de la Alba Iulia a ajuns cunoscut în întreaga lume.

La 100 de ani de la acest eveniment istoric, o serie de evenimente culturale (expoziţii tematice, lansări de carte, concerte omagiale, proiecţii de film, reconstituiri istorice) menite să marcheze celebrarea Centenarului Încoronării au loc la Alba Iulia în perioada până în 16 octombrie 2022.