Limbaj sec, declarații fără întrebări sau refuzul de a furniza informații, așa poate fi descris, pe scurt, modul în care comunică cele mai multe instituții publice cu cetățenii români și cu cei care intermediază această comunicare, jurnaliștii.
Administrația Prezidențială, poate cea mai vizibilă instituție din România, nu mai are purtător de cuvânt din decembrie 2019, după ce Mădălina Dobrovolschi, purtătorul de cuvânt al președintelui Klaus Iohannis, și-a dat demisia.
Deși au trecut aproape trei ani de atunci, la Administrația Prezidențială „nu se întrevede prea curând” numirea unui nou purtător de cuvânt, asta și pentru că nu ar exista vreo intenție în acest sens, potrivit unor surse de la Palatul Cotroceni.
Specialiștii în comunicare consultați de Europa Liberă, cândva ei înșiși purtători de cuvânt, spun că dorința de transparentizare trebuie să existe la echipa sau departamentul de comunicare, însă în cazul instituțiilor conduse politic acest lucru nu se observă, scrie Europa Liberă.
„Din păcate, România este o țară pe persoană fizică. Cei care ajung în funcții publice își iau instituțiile pe persoană fizică”, spune Oana Marinescu, consultant în comunicare strategică.
În ceea ce privește cazul concret al Administrației Prezidențiale, rămasă de atât de mult timp fără un purtător de cuvânt, ea spune: „acolo probabil că e alt nivel, tăcerea este absolută, prin urmare, nu mai este nevoie de cineva care să poarte vorbele”.
„E adevărat că la Administrația Prezidențială lucrurile ar trebui să fie diferite, dar asta deja se vede că e clar opțiunea președintelui de a nu avea purtător de cuvânt”, spune Adriana Săftoiu, fostă deputată PNL și specialistă în comunicare, cândva ea însăși purtătoare de cuvânt la Cotroceni.
„Nu e singurul, sunt destui de mulți șefi de instituții care nu au acest instrument sau dacă îl au, îl au pe hârtie și nu-l vezi folosit. Purtătorul de cuvânt e înlocuit de departamentul cum s-o numi el, de presă, de relații publice”, completează ea.
Suni la biroul de presă, nimerești la logistică
O instituție a statului apropiată Cotroceniului este Serviciul de Pază și Protecție (SPP), care asigură protecția președintelui României. Comunicarea acestei instituții cu publicul este aproape inexistentă.
Ultimul comunicat publicat pe site-ul SPP este din aprilie 2020, iar raportul de activitate pe anul trecut privind accesul la informații de interes public arată că instituția a primit 22 de solicitări.
Europa Liberă a încercat să afle motivul pentru care, timp de mai bine de doi ani, SPP nu a simțit nevoia să comunice publicului ceva, iar la numărul de telefon afișat în dreptul biroului de informare și relații publice răspunde o persoană de la logistică, deoarece între timp „s-au mai schimbat numerele”.
La numărul indicat că ar fi biroul de presă nu a răspuns nimeni, iar la numărul de telefon „de la centrală” o voce ne-a transmis să facem o solicitare scrisă „dacă doriți amănunte pe un subiect anume”.
În ceea ce privește solicitarea trimisă pe email, răspuns a fost scurt: „Așteptați să vi se răspundă”.
Răspunsul a venit câteva zile mai târziu: „Serviciul de Protecție și Pază emite comunicate de presă ori de câte ori există informații care prezintă interes atât pentru presă cât și pentru publicul larg, informații care rezultă din activitatea instituției și care pot fi făcute publice”.
Compartimentul Informare şi Relaţii Publice menționează printre acestea vizita vicepreședintelui SUA, Kamala Harris, în România, ajutorul de securitate oferit pentru Campionatul Mondial de Fotbal 2022 ori vizita Papei Francisc în România.
O situație asemănătoare apare și la Serviciul de Informații Externe, unde ultimele două comunicate de presă sunt din 2019, respectiv 2017. În schimb, categoria „Noutăți” conține șapte informări publicate în februarie cu privire la scoaterea la concurs a unor posturi la academiile instituției.
„În cele două instituții, SPP și SIE, să spunem că poate nu au foarte multe lucruri pe care să le comunice public, structura lor e gândită să fie mai ferită de ochii publici”, spune Adriana Săftoiu.
Întregul articol poate fi citit aici
