La invitația ministrului român al Afacerilor Interne, Lucian Bode, guvernul olandez a efectuat o misiune de evaluare în România, care să verifice, suplimentar, stadiul îndeplinirii cerințelor pentru aderarea României la Schengen. Potrivit informațiilor obținute de PS News, scopul acestei misiuni a fost colectarea de informații suplimentare cu privire la implementarea de către România a politicii de vize, protecția datelor și cooperarea judiciară.
Ce a constatat echipa de experți olandezi:
Potrivit surselor citate, echipa de experți olandezi care a vizitat România a constatat că nu există nicio problemă în aplicarea acquis-ului european. Concret, experții au observat că țara noastră respectă la literă normele europene în vigoare și că lucrătorii români aplică cele mai înalte standarde în toate procedurile analizate.
„Echipa care a derulat misiunea de constatare a concluzionat că țara noastră continuă să îndeplinească condițiile necesare pentru aplicarea integrală a tuturor părților relevante ale acquis-ului Schengen. Echipa nu a identificat probleme în ceea ce privește aplicarea de către România a normelor europene în materie de vize și confirmă disponibilitatea țării noastre de a începe procesarea cererilor de viză Schengen. Echipele consulare românești examinează cererile cu atenție și seriozitate, deciziile sunt bine întemeiate, iar ofițerii români cunosc bine riscurile și tendințele migratorii”, au precizat sursele citate.
În materie de procesare a vizelor Schengen, România recunoaște deja vizele emise de state Schengen cu intrări multiple, vizele de lungă ședere și permisele de ședere, ca fiind echivalente ale vizelor românești de scurtă ședere.
Infrastructură IT corespunzătoare
Totodată, referitor la sistemele informatice, experții olandezi au constatat că România și-a utilat corespunzător consulatele, iar infrastructura IT este exemplară. UE are una dintre cele mai avansate sisteme informatice în materie de gestionare a frontierelor. În 2023, vor fi date în folosință noi sisteme (de Informații și de Intrare/Ieșire), iar România are infrastructura tehnică aptă să implementeze aceste noi standarde.
Care au fost singurele recomandări
Personalul consular este instruit corespunzător, procesează vizele în timpul prevăzut în Codul vizelor și are acces la legislația europeană și națională printr-o platformă soft dedicată. Singurele recomandări se referă la continuarea instruirii oamenilor cu privire la schimbările preconizate (pentru a se asigura o lină trecere la eliberarea de vize Schengen) și la creșterea personalului pentru consolidarea activității de procesare a vizelor.
„În materie de informare publică, detaliile sunt oferite solicitanților într-o manieră structurată, conformă cu acquis-ul european. Dincolo de activitatea din teren, în materie de norme interne, experții olandezi au constatat că legislația românească asigură independența completă a Autorității de protecție a datelor.
Integrarea în mecanismul Schengen de protejare a frontierelor va fi un plus pentru UE. România vine cu personal foarte bine format și specializat, cu o infrastructură de ultimă generație și cu know-how, elemente foarte utile în îmbunătățirea protecției frontierelor și o gestionare mai temeinică a migrației”, au mai precizat surse politice pentru PS News.
Comisia Europeană: România e pregătită să intre în Schengen și UE e gata să o primească
Comisia Europeană solicită Consiliului „să ia fără întârziere deciziile necesare pentru a permite Bulgariei, României și Croației să participe pe deplin la spațiul Schengen”.
Comisarul european pentru afaceri interne Ylva Johansson a declarat că statele membre trebuie să ia „decizia istorică și în interesul tuturor” de a accepta România, Bulgaria și Croația în spațiul Schengen.
Comisia Europeană a făcut, miercurea trecută, public, raportul de evaluare pentru aderarea celor trei țări la Spațiul Schengen, care este unul pozitiv, și a emis instrucțiuni către Consiliul JAI, care se va reuni în 8 decembrie pentru a lua decizia oficială de aderare.
Comunicatul Comisiei Europene:
De ani de zile, aceste state membre au contribuit în mod semnificativ la buna funcționare a spațiului Schengen, inclusiv în perioada pandemiei și, mai recent, atunci când s-au confruntat cu consecințele fără precedent ale războiului din Ucraina. Deși cele trei țări sunt deja parțial obligate să respecte normele Schengen, controalele la frontierele interne cu aceste state membre nu au fost ridicate și, prin urmare, acestea nu se bucură de toate beneficiile care decurg din apartenența la spațiul Schengen fără controale la frontierele interne. A deveni parte integrantă a spațiului Schengen este o cerință pentru aceste state membre și, prin urmare, ar trebui să li se permită să facă acest lucru, având în vedere că îndeplinesc condițiile.
Un spațiu Schengen extins fără controale la frontierele interne va face Europa mai sigură – prin protecția consolidată a frontierelor noastre externe comune și prin cooperarea polițienească eficientă – mai prosperă – prin eliminarea timpului pierdut la frontiere și prin facilitarea contactelor între persoane și întreprinderi – și mai atractivă – prin extinderea semnificativă a celui mai mare spațiu comun din lume fără controale la frontierele interne. Bulgaria a instituit un management puternic al frontierelor, cu o supraveghere eficientă a frontierelor și controale sistematice la frontieră. Lupta împotriva criminalității transfrontaliere este prioritară prin intermediul cooperării polițienești internaționale, inclusiv cu Europol. Sistemul de informații Schengen este bine pus la punct. Bulgaria a demonstrat, de asemenea, că dispune de structurile necesare pentru a asigura respectarea drepturilor fundamentale, garantând accesul la protecție internațională și respectând principiul nereturnării.
România dispune de o gestionare a frontierelor de înaltă calitate și solidă, inclusiv supravegherea frontierelor și controale sistematice la frontieră, precum și de cooperare polițienească internațională. Lupta împotriva migrației ilegale și a traficului de ființe umane sunt două priorități în care România este activă. Sistemul de informații Schengen este bine pus la punct. În ceea ce privește respectarea drepturilor fundamentale, România dispune de structuri eficiente pentru a garanta accesul la protecție internațională cu respectarea principiului nereturnării. Bulgaria și România au finalizat cu succes procesul de evaluare Schengen în 2011.
Consiliul a recunoscut finalizarea procesului de evaluare în două concluzii separate ale Consiliului, însă de mai bine de 11 ani nu a fost luată nicio decizie a Consiliului privind ridicarea frontierelor interne. Având în vedere timpul scurs din 2011, precum și în vederea consolidării încrederii reciproce și în semn de recunoaștere a evoluției normelor Schengen din 2011, Bulgaria și România au emis o declarație comună în cadrul Consiliului în martie 2022. Bulgaria și România au invitat o echipă de experți pe bază de voluntariat, sub coordonarea Comisiei, pentru a examina aplicarea celor mai recente evoluții ale normelor Schengen.
Această misiune voluntară de anchetă, care a avut loc în octombrie 2022, a confirmat faptul că Bulgaria și România nu numai că au continuat să pună în aplicare noile norme și instrumente, dar că au consolidat în mod substanțial și aplicarea generală a arhitecturii Schengen în toate dimensiunile sale. În plus, aceste două țări au dovedit că au un istoric exemplar în ceea ce privește punerea în aplicare a normelor Schengen. În decembrie 2021, Consiliul a confirmat că Croația a îndeplinit condițiile necesare pentru a adera la spațiul Schengen fără controale la frontierele interne. Procesul de evaluare a avut loc în perioada 2016-2020.
Acesta a inclus o vizită de verificare țintită de succes în 2020 pentru a verifica punerea în aplicare a acțiunilor în materie de gestionare a frontierelor externe. Croația a depus eforturi considerabile pentru a se asigura că controalele la frontierele externe respectă obligațiile privind drepturile fundamentale. În special, Croația a înființat un mecanism de monitorizare independent în iunie 2021, care prevede o monitorizare independentă a drepturilor omului în ceea ce privește operațiunile legate de frontiere care implică migranți și solicitanți de azil. Mecanismul implică în mod direct părțile interesate croate și este ghidat de un consiliu consultativ independent. Croația a fost primul stat membru care a instituit un astfel de mecanism. La 4 noiembrie 2022 a fost semnat un nou acord de extindere și consolidare a mecanismului de monitorizare independentă.
Acest nou acord reflectă pe deplin toate recomandările emise de Consiliul consultativ la 27 octombrie 2022. Sub conducerea președinției cehe, la 8 decembrie, Consiliul Justiție și Afaceri Interne va vota cu privire la participarea deplină a Bulgariei, României și Croației la spațiul Schengen fără controale la frontierele interne.
România scapă și de MCV
Comisia Europeană a cerut ridicarea MCV pentru România, într-un raport discutat, marți, în Colegiul Comisarilor.
Conform Raportului, România a făcut progrese în privința reformelor în Justiție și cele trei legi adoptate recent de Parlament asigură independența sistemului judiciar.
Progresele realizate de România sunt suficiente pentru îndeplinirea angajamentelor din Mecanismul de Cooperare şi Verificare asumate la aderarea la Uniunea Europeană, iar toate condiţionalităţile pot fi închise în mod satisfăcător, se arată în cel mai recent raport MCV, prezentat marţi de Comisia Europeană, care precizează că de acum nu va mai monitoriza România în cadrul MCV, evaluarea urmând să continue anual prin mecanismul general de la nivelul UE privind statul de drept.
Raportul Comisiei Europene privind reforma sistemului judiciar şi lupta împotriva corupţiei apreciază progresele realizate de România în privinţa recomandărilor şi îndeplinirea condiţionalităţilor MCV de la raportul precedent, din iunie 2021.
„Decizia de astăzi ne bucură, dar ne și responsabilizează să continuăm în același ritm reformele, pentru a consolida independența justiției și a o menține aliniată la principiile și valorile europene!”, a spus prim-ministrul României, Nicolae Ciucă referitor la cererea Comisiei Europene de ridicare a MCV.
