Poate cancelarul Karl Nehammer să fie mândru de succesul său internațional? Fondurile UE sunt acum puse cu siguranță la dispoziție pentru a consolida infrastructura și know-how-ul în materie de protecție a frontierelor, scrie dr. Alex Todericiu într-un amplu comentariu apărut în ediția tipărită din 14.02.2023 a cotidianului vienez „Die Presse“.
Poate că astfel va apărea de îndată și o politică comună a UE în materie de migrație. Cancelarul austriac și premierul olandez Mark Rutte au solicitat împreună în decembrie anul trecut și au și primit summitul migrației.
Europa nu este o fortăreață, dar s-au rostit cuvinte clare precum infrastructură, supraveghere aeriană, echipamente și probabil că acestea sunt acum dorite și de toți șefii de stat și de guvern. A meritat astfel veto-ul lui Nehammer împotriva admiterii României și Bulgariei în spațiul Schengen?
În îndeplinirea obligaților sale față de ÖVP (partidul popular austriac, de guvernământ, A.T.), liderul partidului a dat dovadă de responsabilitate personală. A fost acest veto Schengen cu adevărat necesar și binevenit în Austria? Nu s-a făcut degeaba prea mult? Întrebarea rămâne deschisă. La fel ca și întrebarea dacă o parte semnificativă a populației austriece stă astăzi în spatele cancelarului „Schengen, vă rog, nu!” Doar sondaje de opinie bine țintite ar putea verifica acceptarea demersului său. Un politician cosmopolit nu ar trebui însă să opereze cu temeri, cu atât mai puțin atunci când acestea sunt așezate pe nisipuri mișcătoare.
Succes scump cumpărat
Victoria lui Nehammer à la Pirus este un succes cumpărat scump de la Uniunea Europeană. Mulți români se întreabă astăzi: „De cine avem nevoie, cine are nevoie de noi?” Schisma din societatea românească este izbitoare. Deoarece mulți cred că această decizie a fost nedemnă pentru „țara model” Austria și mai ales pentru o UE comună. Prietenia dintre cele două popoare a fost aproape să se rupă. Austria, drept frână pe parcursul Bucureștiului în UE, al pieței comune, fără granițe? De care companiile austriece din România ar putea ele însele profita cu brio, la fel ca și îngrijitoarele românce 24 de ore din 24 (la domiciliul pacienților, A.T.), care lucrează în Austria.
Bucureștiul a uitat între timp apelurile la boicot și gândește în continuare diplomatic. Ambasadorul Emil Hurezeanu a fost trimis înapoi la Viena. Și peste câteva zile, o delegație parlamentară românească va veni la Viena și va discuta cu Austria fără să-și plece capul, vorbind – de la egal la egal – despre veto-ul Schengen și consecințele acestuia, viziunea de ansamblu asupra viitorului comun cât și despre bunele relații economice.
Mulți români în Austria
Potrivit Anuarului Statistic anual, de la 1 ianuarie 2022, România ocupa locul al doilea după Germania la numărul de străini din Austria cu 138.408 persoane. A înregistrat și cea mai puternică creștere din ultimii 10 ani cu 91.100 de cetățeni, cu o medie de vârstă de 31,1 ani, care s-au stabilit în Austria.
România se străduiește în continuare din răsputeri pentru a asigura o bună protecție a frontierei UE iar de acum cancelarului îi vor lipsi complet argumentele pentru a continua blocada Schengen, după victoria sa à la Pirus de la Bruxelles. După înfrângerea partidului său din (landul, A.T.) „Austria Inferioară“, cancelarul ar putea fi mai generos și cu România și nu numai cu Bulgaria. Mai ales că România nu are nevoie de nici un gard (la frontieră, A.T.). Zicala de neuitat a regelui Pirus îi este bineînțeles cunoscută și cancelarului austriac: „Încă o victorie ca aceasta și suntem pierduți”…
