Potrivit Eurostat, în 2021, Polonia a fost țara din UE care a eliberat cel mai mare număr de permise de ședere pentru angajare, cele mai multe documente fiind eliberate cetățenilor ucraineni, dar și persoanelor originare din Belarus, țări din Asia.Apoi, odată cu izbucnirea războiului din Ucraina, în februarie 2022, 1,5 milioane de refugiați ucraineni au cerut aici numărul personal de identificare. Se estimează că iarna trecută au locuit aici în jur de un milion de ucraineni. Un raport din 2022 al Uniunii Metropolelor din Polonia ( o asociație care reunește cele mai mari 12 orașe poloneze) arată că numărul locuitorilor din Polonia a depășit 41 de milioane de oameni după sosirea refugiaților ucraineni în primele luni după începerea războiului, lucru descris ca fiind „fără precedent” în istoria țării, potrivit balkaninsight.
„În acest moment, Polonia are majoritatea caracteristicilor unei țări de destinație pentru migranți”, a declarat Maciej Duszczyk de la Centrul de Cercetare a Migrației de la Universitatea din Varșovia, într-un interviu publicat în Gazeta Wyborcza. „O țară de destinație pentru migrație este o țară în care vin mai mulți oameni decât pleacă”, explică acesta. „Este o țară care începe să fie atractivă nu doar ca loc de muncă, ci și ca loc în care oamenii decid să se stabilească pe termen lung. Într-o astfel de societate, migranții sunt activi pe piața forței de muncă, dar și în domeniul educației, în sectorul sănătății, precum și în orice activitate socială și publică.”
În condițiile în care, în ultimele decenii, Polonia a fost una dintre cele mai omogene societăți din Europa în ceea ce privește etnia, rasa și religia, transformarea într-o țară de destinație pentru imigrație constituie o provocare istorică. Rămâne de văzut dacă Polonia va reuși sau nu să facă față acestei provocări, susține Duszczyk.
Tensiuni locale
De obicei, în astfel de țări destinație, există conflicte între populația majoritară și noii sosiți. Acest lucru nu se întâmplă încă în Polonia. „Într-o țară care se transformă dintr-o țară de emigrație într-una de imigrație, întotdeauna apar tensiuni, de exemplu când vine vorba de piața muncii, cum ar fi acelea potrivit cărora imigranții ne fură locurile de muncă, sau aceștia sunt prea mulți sau cultura lor încep să domine”, observă Duszczyk.
Din fericire, până în prezent, intensitatea unor astfel de conflicte în Polonia este scăzută, lucru explicat în parte prin faptul că ucrainenii s-au descurcat foarte bine pe piața poloneză a muncii și, pe de altă parte, pentru că deocamdată nu se cuvine să critici o populație care trece printr-un război. Un alt motiv pentru starea de spirit relativ pozitivă de până acum ar putea fi legat și de sentimentul general din Polonia că economia poloneză are pur și simplu nevoie de imigranți – o percepție care nu este coroborată în mod deschis de guvern.
Cu toate acestea, Duszczyk precizează clar că, în acest moment, costurile și beneficiile economice sunt greu de calculat. „Bilanțul câștigurilor și pierderilor financiare nu este atât de ușor de calculat”, spune acesta. „De exemplu, în primele săptămâni după ce Rusia a invadat Ucraina, transferurile financiare dinspre Ucraina către Polonia au fost mai mari decât cele în direcția opusă. Unii dintre ucraineni și-au adus cu ei cardurile de credit și au început să scoată bani folosind bancomatele poloneze. Cei care nu aveau carduri au adus dolari pe care i-au schimbat în zloți. În mod evident, situația s-a schimbat, iar transferurile/remitențele de bani către Ucraina sunt acum mai mari”, adaugă el.
Duszczyk consideră că, deși ucrainenii care au sosit în Polonia înainte de război plătesc acum taxe aici, printre aceștia trăiesc în prezent 250.000 de persoane care nu muncesc și 400.000 de copii. „Cu toate acestea, aș fi tentat să spun că, în cazul bugetului, costurile și veniturile se echilibrează”, spune el.
Guvernul „reactiv”
În ciuda dimensiunii provocării, guvernul polonez acționează până în prezent într-un mod „reactiv”, în loc să dea dovadă de o inițiativă serioasă, este de părere Duszczyk.
„Polonia are o politică de migrație relativ clară, dar aceasta este, totuși, dispersată între mai multe acte juridice. Nu există un document unic cu o dimensiune politică care să arate ce funcție ar trebui să îndeplinească migranții în țara noastră și care este strategia noastră de integrare și de incluziune a noilor veniți”, susține el. „Nu avem o astfel de strategie, iar acest fapt s-ar putea întoarce împotriva noastră în viitor”.
Duszczyk spune că primirea unui aflux atât de mare de migranți va reprezenta întotdeauna o provocare, iar modul în care acest fenomen se va desfășura în Polonia depinde în mare măsură de cât de repede se vor adapta guvernul și societatea poloneză.
„Dacă reacționăm în mod corespunzător în momentul primirii migranților, va fi mult mai ușor să-i includem ulterior în anumite aspecte specifice ale vieții sociale. Dacă reușim să îi includem, atunci putem trece la integrare – adică să ne asigurăm că nu mai sunt străini și încep să facă parte din societatea noastră. În acest stadiu, îi vom percepe în continuare ca fiind oarecum diferiți. Apoi ar trebui să aibă loc asimilarea, dar aceasta se întâmplă de obicei la a doua sau a treia generație”, spune Duszczyk. Dacă vom reuși în acest proces sau dacă vom profita de această oportunitate, vom putea răspunde la această întrebare abia peste 20 de ani, când copiii ucraineni și belaruși născuți deja în Polonia vor intra pe piața muncii. Atunci vom putea vedea care sunt diferențele dintre ei și polonezi în ceea ce privește modul în care funcționează în societate, mai adaugă acesta.
Cu toate acestea, în opinia expertului, există totuși un singur obstacol major: „Polonia nu ar trebui să își deschidă prea larg porțile pentru nou-veniții din țări care nu ne sunt apropiate din punct de vedere cultural. Nu avem suficientă experiență cu astfel de migranți. Învățând din experiențele Occidentului, trebuie să acordăm mai întâi prioritate integrării și abia apoi, eventual, să ne deschidem mai mult către țările din afara zonei noastre geografice”, afirmă Maciej Duszczyk de la Centrul de Cercetare a Migrației de la Universitatea din Varșovia.
