De câteva săptămâni România a declanșat un adevărat iureș diplomatic. Rând pe rând mari personalități de la nivel european au ajuns în țară pentru a avea discuții bilaterale cu oficiali din România. Cancelarul german Olaf Scholz a vizitat şi el recent România, unde a avut o întrevedere cu președintele Iohannis și apoi cu premierul Nicolae Ciucă. Oficialul german și președintele Iohannis au discutat teme de politică europeană, securitate și energie.
O strategie pentru Schengen
Vizita cancelarului german face parte dintr-o strategie diplomatică mai largă a Bucureștiului. România a fost vizitată rând pe rând de premierul Poloniei, Mateusz Morawieck și de președintele Consiliului European, Charles Michel. Cu ambii, oficialitățile din România au avut discuții conexe despre aderarea la Schengen.
Pentru România, aderarea la spațiul Schengen reprezintă cel mai important obiectiv de politică externă, la nivel european. Până în 2024, Guvernul spera ca România să adere, învingând opoziția Austriei a cărei veto ne-a costat scump în decembrie 2022. Dar pentru a învinge veto-ul Austriei este nevoie pe de o parte de întărirea alianței cu principalele state care susțin aderarea României la Schengen, inclusiv instituții europene precum Consiliul și Comisia. Pe de altă parte, este nevoie de o presiune constantă la adresa Vienei pentru a accepta aderarea României. Țara noastră nu poate pune de una singură această presiune. De aceea este nevoie de aliați. De aici, șirul de vizite oficiale de rang înalt din ultimele săptămâni. În acest context, vizita cancelarului Scholz este probabil cea mai importantă. Germania și Austria au o relație specială similară cu relația dintre România și R. Moldova. Vocea Germaniei contează nu doar la nivel european ci și în relația cu Viena.
Cele mai importante vizite din ultimii ani
Ultimii ani de zile au marcat câteva vizite bilaterale foarte importante care au ridicat prestigiul României pe plan extern. Anul acesta, președintele Iohannis l-a primit la Cotroceni pe președintele Partidului Popular European, Manfred Weber și pe vicepreşedintele executiv al Comisiei Europene, Frans Timmermans. Tot în martie, la București a sosit și ministrul de interne al Spaniei, Fernando Grande-Marlaska Gómez. În România a sosit în martie și premierul R. Moldova, Dorin Recean, asta după ce în februarie am primit vizita Maiei Sandu, președinta R. Moldova. Miniștri de externe din Franța și Olanda au sosit în România în ianuarie și au avut loc discuții cu președintele Iohannis.
În 2022, la București au sosit președintele Portugaliei, Marcelo Rebelo de Sousa, președintele Parlamentului European, Roberta Metsola, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, Secretarul de Stat al Statelor Unite ale Americii, Antony Blinken, Secretarul General al NATO, Jens Stoltenberg, președinta Georgiei, Salome Zourabichvili, dar și președintele Franței, Emmanuel Macron.
În 2021, Iohannis s-a întâlnit cu Secretarul Apărării al Statelor Unite ale Americii, Lloyd Austin și a primit-o pe Ursula von der Leyen la Cotroceni. În fine, în 2020 și 2019, vizitele s-au mai redus, pe fondul pandemiei de coronavirus. Cu toate acestea, agenda președintelui Iohannis din ultimii ani arată că România este un actor regional important și nicidecum o țară ignorată la nivel european.
