Comisia Europeană nu ar fi de acord cu forma actuală a legii pensiilor speciale, susțin surse din coaliția de guvernare, cea mai mare problemă reclamată de oficialii europeni fiind reducerea nesemnificativă a cheltuielilor statului cu pensiile magistraților, militarilor sau angajaților din serviciile secrete, aviația civilă și MAI .
Nici în coaliție nu pare a fi armonie pe subiect, deși proiectul de lege a trecut de Senat cu voturile PSD, PNL și UDMR. PSD pare mai puțin dispus să taie pensiile „specialilor” și încearcă să amâne momentul până după rotativă, în timp ce în PNL sunt voci care strigă deja alarmate că vor fi pierdute miliarde de euro din PNRR dacă actul normativ nu va respecta cerințele Comisiei Europene.
Săptămâna trecută, legea a trecut de Senat și au fost făcute câteva modificări, însă nesubstanțiale și nu în termenii pe care i-a agreat România în PNRR. Printre prevederile adoptate de Senat sunt imposibilitatea cumulării pensiilor speciale, creșterea treptată a vârstei de pensionare și impozitarea cu 15% a părții necontributive.
Specialiștii spuneau atunci că nu sunt suficiente măsurile, având în vedere că obiectivul principal este reducerea cheltuielilor, dar și eliminarea inechităților din sistem. Printre măsurile propuse de Banca Mondială în acest sens se află și rata de înlocuire, adică procentul de pensie din salariu, care să fie de 45%, lucru ce nu a fost adoptat la Senat.
Îngrijorarea lui Boloș
„Vocea alarmată” din PNL este chiar a ministrului Investițiilor și Proiectelor Europene, Marcel Boloș, care a atras atenția, la „Puterea Știrilor”, că tranșa a treia din PNRR este condiționată de legea pensiilor speciale și că „există un risc de neconformare a clasei politice la ceea ce scrie în PNRR”.
Era pentru prima dată când ministrul renunța la declarațiile politicoase menite să nu-i supere pe partenerii de guvernare de la PSD și UDMR și, în același timp, dădea de înțeles că legea pensiilor speciale gândită în „laboratoarele” coaliției nu era în conformitate cu cerințele Comisiei Europene și banii din PNRR chiar puteau fi pierduți.
„Varianta cea mai gravă care se poate întâmpla României este ca noi, prin adoptarea unui proiect de lege care nu este în conformitate cu PNRR, să blocăm PNRR, ori luxul acesta nu cred că ni-l permitem, pentru că sunt o serie de contracte de finanțare pe care România le-a avut ca apeluri de proiecte și contracte de finanțare pe care le-a încheiat sau urmează să le încheie”, a afirmat ministrul în studioul emisiunii „Puterea Știrilor”.
Strategia PSD: să pice totul pe PNL
În PNL există și îngrijorarea că PSD va căuta motive pentru a amâna rotativa guvernamentală până după depunerea cererii de plată nr. 3 tocmai pentru a nu contabiliza electoral un eșec al PNRR din cauza pensiilor speciale. Astfel, cum termenul de depunere a cererii a fost amânat pentru iunie, premier ar urma să fie atunci liderul PSD Marcel Ciolacu, iar la conducerea MIPE de asemenea un social-democrat.
De altfel, liberalul Tănase Stamule a declarat la „Puterea Știrilor”că „există o presiune din partea PSD ca reforma să fie făcută până se depune cererea de plată”.
„Există timp până în toamnă ca să se facă această reformă (a pensiilor speciale – n.r.), dar problema pe fond este se dorește cât mai repede rezolvarea reformei și înainte de rotativă, până la urma nu e rău să se rezolve cât mai repede, cu atât mai bine.
Oricum trebuie rezolvată și probabil că cei de la PSD își fac un calcul că având un electorat mai numeros de pensionari preferă să nu facă ei această reformă. Electoral nu cred că așa se pune problema până la urmă, că e premierul de la PNL, că e de la PSD, această reformă trebuie făcută. Ministerul Muncii, din ce știu, va rămâne oricum la PSD, deci și atunci Ministerul Muncii este în centrul acestui proces de reformă și trebuie să își facă treaba”, a precizat Tănase Stamule.
Ciolacu: În toată Uniunea Europeană sunt legi speciale pentru apărare şi ordine publică
De cealaltă parte, social-democrații transmit mesaje confuze sau chiar contradictorii: pe de-o parte susțin public că pensiile speciale trebuie reformate, pe de altă parte țin mereu să sublinieze că și alte state din UE au pensii speciale. Mai mult, deși Comisia Europeană cere în mod direct și reformarea pensiilor militare, social-democrații amintesc cu fiecare ocazie că acestea sunt pensii de serviciu.
Chiar liderul PSD, Marcel Ciolacu, a declarat recent că abordarea din toată Uniunea Europeană este cu legi speciale pentru apărare şi ordine publică, „iar acestea nu sunt pensii speciale”. „Nu spun că anumite pensii nu au fost mai mari decât în activitate, acest lucru a fost stipulat în lege şi corectat, legea este pentru viitor, nicio lege nu se dă pentru trecut”, a spus Ciolacu.
”Aici negociază miniştrii abordarea corectă în ceea ce priveşte viitorul, nu se pierde niciun euro, se pierde un miliard de euro, din vaccinuri cumprare de USR, a mai spus Ciolacu, adăugând că prioritatea unu este PNRR.
”Singurii bani pierduţi, peste un miliard de euro, sunt cei pe vaccinuri, care nu ne-au trebuit şi nici nu o să ne trebuiască”, a mai spus el.
Budăi (PSD) pune în brațele miniștrilor PNL rezolvarea pensiilor speciale
Deși are în atribuțiile sale principale și reglementarea pensiilor, Ministerul Muncii încearcă să transfere la ministerele conduse de liberali întreaga responsabilitate a diminuării sau eliminării unor pensii speciale, o temă cu miză uriașă la cele patru tipuri de alegeri ce urmează anul viitor – alegeri locale, prezidențiale, europarlamentare și generale.
Ministerele vizate în principal sunt MAI și MIPE, ambele portofolii ale PNL, care ar trebui să vină cu soluțiile necesare îndeplinirii condițiilor așteptate de Comisia Europeană pentru a accepta la plată a treia cerere din PNRR.
Marcel Boloş, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE), este cel spre care se îndreapt cele mai multe referiri ale ministrului Budăi, în acest context: ” Este momentul caMarcel Boloș să meargă la Comisia Europeană cu acele amendamente care vor fi agreate în coaliţie, pe legea pensiilor speciale. Mă pun la dispoziţia dumnealui să îl însoţesc, să mergem la Comisia Europenă”, a spus Marius Budăi.
Cum e în România
Potrivit legislației din România, un militar se poate pensiona după 25 de ani de vechime, din care cel puțin 15 reprezintă vechimea în serviciu. Vârsta standard de pensionare pentru militari este de 60 de ani, însă niciunul nu ajunge în serviciu la această vârstă, deoarece după 25 de ani de vechime pot cere pensionarea. După trecerea în rezervă, militarul român are cale liberă să-și ceară pensia, iar în România sunt atâtea exemple cu ofițeri pensionați la 50 de ani. La toți aceștia se adaugă militarii din Poliție, servicii secrete și alte structuri militarizate.
Florian Coldea, general în rezervă în SRI, ar avea o pensie lunară de 30.000 de lei, deși are doar 52 de ani și s-a pensionat de mai bine de 6 ani. Comisia Europeană își dorește ca guvernul să corecteze tocmai aceste abuzuri, nu să se atingă de pensiile soldaților care își riscă viața.
Cum e în alte state NATO
Italia are condiții mult mai stricte pentru militari, iar ideea de a ieși la pensie la 40 sau 50 de ani este imposibilă printre militarii italieni, care trebuie să se apropie de 60 de ani pentru a-și depune dosarul.
Militarii italieni pot ieși la pensie după 41 de ani de contribuții, indiferent de vârstă; sau dacă au împlinit vârsta de 58 de ani și au 35 de ani de contribuții. Pensia va fi plătită după 12 luni de la împlinirea condițiilor.
În Germania, pensionarea militarilor începe după vârsta de 55 de ani și poate ajunge la 62-65 de ani în funcție de grad. Doar piloții de avioane pot lăsa serviciul la vârsta de 41 de ani. Guvernul federal din Germania încearcă să crească vârsta de pensionare pentru militari.
În Statele Unite, militarii pot cere pensionarea după 25 de ani de activitate în armată. Calculul pensiei depinde de vechime și grad. Spre exemplu, un soldat american poate avea dreptul la o pensie de circa 62,5% din salariul de bază. Americanii au introdus și ei pensionarea anticipată, după doar 20 de ani de serviciu, însă pensia va fi redusă consistent.
Militarii din Franța au mai multe condiții pentru a cere pensia. Ofițerii pot ieși la pensie între 52 și 66 de ani, în funcție de gradul lor, iar subofițerii pot cere pensionarea între 47 și 66 de ani, în funcție de gradul lor. Un ofițer de carieră trebuie să aibă cel puțin 15 ani de vechime pentru a cere pensia.
Astfel, în acest caz România riscă să piardă fonduri europene în valoare de 3,2 miliarde de euro din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), dacă ratează îndeplinirea jalonului privind reformarea pensiilor speciale.
Peste 200.000 de „speciali” în România
Peste 208.000 de români beneficiază de așa-zisele „pensii speciale”, reiese dintr-un document al Curții Constituționale. Conform acestui înscris, în fapt motivarea deciziei prin s-a respins impozitarea pensiilor de serviciu, cei mai bine plătiți sunt foștii magistrați., pensia medie fiind de 5.060 de lei, din care 2.642 de lei suportaţi din bugetul de stat.
Pensii plătite direct de CNPP, în baza unor legi speciale (date aferente lunii iulie 2020)
diplomați: 833 de persoane, indemnizație medie de 5.760 de lei
funcționari publici parlamentari: 790 de persoane, indemnizație medie de 4.765 de lei
personalul din domeniul aeronautic: 1.423 de persoane, indemnizație medie de 11.336 de lei
magistrați: 4.094 de persoane, indemnizație medie de 19.221 de lei
personal auxiliar din instanțe și parchete: 1.784 de persoane, indemnizație medie de 4.702 de lei.
personal Curtea de Conturi: 603 persoane, indemnizație medie de 8.164 de lei
Pensii plătite de Casa de Pensii a Ministerului Apărării Naționale (date aferente anului 2019)
militari 83.170 de persoane, cu o indemnizație medie de 3.362 de lei
personal al Serviciului de Telecomunicații Speciale*: 1.392 persoane, venitul mediu 5.748 de lei.
personal al Serviciului de Pază și Protecție: 1.095 de persoane, indemnizație medie de 6.457 de lei
personal al Serviciului de Informații Externe*: 1.728 de persoane, indemnizații medii de 6.218 lei
Pensii Plătite de Casa de Pensii a Ministerului Afacerilor Interne (date aferente lunii iulie 2020)
polițiști și jandarmi 88.413 de persoane, indemnizație medie de 4.132 de lei
personal al Administrației Naționale a Penitenciarelor (instituție subordonată Ministerului Justiției): 10.190 de
persoane, indemnizație medie de 4.560 de lei
personal al Serviciului de Informații Externe*: 188 de persoane, indemnizație medie 4.705 lei
personal al Serviciului de Telecomunicații Speciale*: 498 de persoane, cu o indemnizație medie de 4.047 de lei
Pensii Plătite de Casa Sectorială a Serviciului Român de Informații (date aferente lunii iunie 2020)
personal SRI 11.792 de beneficiari, indemnizație medie de 5.040 de lei
rezerviști ai Serviciului de Informații Externe, indemnizație medie de 7.033 de lei
