Guvernul vrea să facă rost de 20 de miliarde de lei la buget, dar fără să taie salarii și fără să dea oameni afară. Ministrul Finanțelor, Adrian Câciu, a și dezvăluit cum are de gând să acopere gaura bugetară: taie din „cheltuielile neesențiale”. Care sunt acele cheltuieli neesențiale nu a spus, însă. În coaliție, PSD a mutat primul. Liderul partidului, Marcel Ciolacu, a convocat miniștrii social-democrați care, la scurt timp, au trimis la Guvern lista reducerilor cheltuielilor din propriile bugete. De partea cealaltă, la PNL, cel mai vocal a fost ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, care a susținut că este nevoie de o reformă a salarizării în sectorul bugetar. De la cel mai înalt nivel al PNL, însă, s-a transmis tranșant, prin vocea premierului Nicolae Ciucă: nu se taie salarii, nu se dau oameni afară!
Contactați de PS News, analiștii economici Mircea Coșea și Adrian Bența au explicat cum ar putea guvernanții să reducă cheltuielile fără să se atingă de salariile și locurile de muncă ale bugetarilor.
Mircea Coșea: „E foarte puțin probabil că se vor face economii importante”
Mircea Coșea are rezerve că Guvernul va face o reformă serioasă a sectorului bugetar înainte de alegeri și avertizează că România, dacă va continua risipa, ar putea ajunge în incapacitate de plată. Analistul este de părere că Guvernul va continua să se împrumute și că, într-un final, va crește taxele și impozitele.
„La noi e foarte puțin probabil că se vor face economii importante. Ceea ce se întâmplă acum este consecința unor greșeli extrem de grave pe care Guvernul le-a făcut în ultimele luni. În loc să aibă în vedere faptul că are un deficit care trebuia să fie adus la nivelul celui din Uniunea Europeană, în loc să-și dea seama că deficitul bugetar a început să fie în pericol, că îl aruncă din ce în ce mai mult spre împrumuturi, a mers pe linia angajărilor. În ultima perioadă s-au angajat cu câteva mii de persoane sub diferite umbrele de explicație, PNRR-ul, eficientizare, recalculare a pensiilor. S-a mărit îngrozitor de mult, fără nicio explicație, numărul de secretari de stat și nu lefurile lor contează, ci anturajul lor instituțional, cabinetele, mașina, șoferul, deplasările. S-au mărit indemnizațiile la Parlament, la primari, la personalul parlamentar, deci s-au făcut cheltuieli pe care le categorisesc ca fiind risipă de fonduri, până la urmă, în condițiile în care știam foarte bine că bugetul e într-o situație precară.
Acum se încearcă o reparare a unor greșeli, dar nu este posibil să se repare nici în termen scurt și nici foarte ușor din punct de vedere social și politic. Deci ceea ce se întâmplă acum eu consider că sunt niște elemente de cosmetizare și de exercițiu de imagine publică. Nu se poate face o economie serioasă mergând pe linia reducerii unor cheltuieli din fondurile de rezervă ale ministerelor sau din servicii și achiziții. Reforma trebuia să fie făcută pentru că ponderea cheltuielilor cu personalul public bugetar în România este peste media europeană”, a spus Mircea Coșea pentru PS News.
„Ministrul Boloș a fost singurul care a avut curaj”
Analistul a fost de părere că ministrul Investițiilor Europene, Marcel Boloș, a fost „singurul care a avut curajul și franchețea de a spune exact ce trebuie să facem, o reducere între 5 -10 % ceea ce este foarte, foarte mult și foarte greu de suportat”. El a adăugat că una dintre cele mai mari probleme este politizarea sectorului bugetar, care înseamnă înseamnă „aducerea în structură a unor persoane incompetente, venite pe funcții ca urmare a presiunilor din teritoriu, a partidelor din coaliție sau pe prietenie, rudenie, fel de fel de alte elemente care n-au nimic de-a face cu performanța”.
„Asta înseamnă schimbări importante în structura aparatului de stat, în structura consumului, pentru că cei care mențin consumul deocamdată în România sunt cei din aparatul bugetar, pentru că ei au venituri stabile care vin la timp, ei mențin consumul. Consumul, până la urmă, ne ține într-o situație acceptabilă din punct de vedere economic, pentru că sectorul privat nu are capacitatea, prin salariile pe care le dă, să mențină consumul. Sectorul privat este în continuare apăsat de impozite, taxe, de eliminare a unor unor facilități și, în condițiile astea, sigur că nu pot să am încredere că actualele măsuri vor da un rezultat contabil.
Ele sunt și făcute în măsura în care să arate Uniunii Europene că acest guvern este preocupat de ceea ce trebuie să facă, că încearcă să facă. Bănuiesc că va încerca o renegociere a ceea ce cere Uniunea Europeană, mizând pe faptul că România a făcut și va face mai multe sacrificii în legătură cu războiul din Ucraina. Este o apreciere foarte sinceră pe care am aplaudat-o a președintelui țării, care a spus România face sacrificii pentru războiul din Ucraina. Deci mergând pe linia asta poate că, deși e puțin probabil, Uniunea Europeană va mai permite o amânare sau o regândire a acestei măsuri, pentru că până la alegeri nu se vor lua măsuri de natură structurală în ceea ce privește veniturile și structura personalului bugetar, mai ales că există o luptă puternică.
Câteodată, vedem și noi câteva piese cu ușile închise între cele două partide care vor să ducă rotativa la un moment la care PSD-ul să nu fie defavorizat, să nu aibă o situație socială foarte încărcată. S-ar putea întâmpla să obțină o anumită amânare sau o anumită regândire a cerințelor pe care Uniunea Europeană le are și pentru că atât Uniunea Europeană, cât și aliații noștri strategici din NATO doresc ca în România să aibă stabilitate politică. O cât de mică inflamare a stabilității politice în România este extrem de periculoasă, în condițiile în care România este unul dintre pionii principalii ai războiului din Ucraina și așa-numitele documente furate care s-au văzut acum câteva zile în mass-media arată că România are un rol mult mai important decât credem noi în susținerea efortului ucrainean. Deci, lucrurile nu sunt numai economice, sunt economice, sunt politice, sociale, electorale.
Am pierdut încă oportunitate, ăsta e cu cel mai grav lucru, aș spune că de cele mai multe ori momentele dificile, greutățile, generează oportunități de dezvoltare, de corijare, de modernizare. Faptul că am ajuns în situația în care conștientizăm un gol bugetar atât de important ar fi trebuit să aibă ca efect oportunitatea unor reforme serioase în ceea ce privește ponderea sectorului public în buget și în structura instituțională a țării. România are o exagerare în ceea ce privește personalul bugetar față de media europeană, față de alte țări din jur și nu contează această exagerare, contează faptul că este aproape lipsită de eficiență această aglomerare de personal care reflectă încă una dintre marile probleme ale actualei coaliții, și anume politizarea la extrem a aparatului public.
Politizarea înseamnă aducerea în structură a unor persoane incompetente, venite pe funcții ca urmare a presiunilor din teritoriu, a partidelor din coaliție sau pe prietenie, rudenie, fel de fel de alte elemente care n-au nimic de-a face cu performanța. În situația asta dăm prea mulți bani pentru un aparat public care nu face față cerințelor, iar reforma trebuia să vină atât la sistemul public, administrativ și administrativ-teritorial, pentru că și în teritoriu avem prea multe organizații teritoriale, față de teritoriul și populația țării, care sunt foarte încărcate cu personal pe un fond de salariu care a ajuns să fie mai mare decât cel necesar”, a mai precizat analistul.
Măsuri urgente, dar nu înainte de alegeri
Mircea Coșea a adăugat că, deși Guvernul trebuie să ia urgent măsuri pentru a nu intra într-un deficit bugetar imposibil de echilibrat, acestea nu vor fi luate înainte de alegeri.
„Sunt multe lucruri de făcut ca să nu intri într-un deficit bugetar imposibil de echilibrat, dar aceste măsuri nu vor fi luate clar până la alegeri. Chiar dacă se menține actuala structură politică, poate nici după alegeri, ceea ce pentru viitorul României este foarte grav. În ce situație suntem? Per ansamblu, cheltuiala foarte mare pentru susținerea sectorului public face ca sectorul privat să fie din ce în ce mai încărcat cu responsabilități și pus în incapacitatea de a furniza veniturile necesare bugetare. Din datele oficiale, la începutul anului, peste 7000 de societăți comerciale și de producție mici și mijlocii au dispărut în România. De unde să mai ia ANAF-ul bani, dacă acestea sunt în insolvență?
Atunci va merge pe linia pe care se pare că acest guvern o cunoaște cel mai bine, și anume împrumut. Împrumuturile sunt la ordinea zilei în România, aceste dobânzi mari ne duc în situația, prin estimările pe care le fac eu, spre sfârșitul acestui an, la o mare dificultate a României de a se mai împrumuta pe piața internațională decât la prețuri inaccesibile, ori asta ne va duce la incapacitatea de plată, adică nu ne mai putea împrumuta, economia nu performează, plătim datoria externă prin rostogolire la sume imense, nu reușim să atragem eficient PNRR-ul și atunci împrumuturile, în condițiile în care nu putem să le mai luăm la valoarea la care ar fi accesibile, ne va duce la incapacitatea de plată.
Adică la incapacitate statului român de a-și mai plăti obligațiile începând cu pensii, salarii, până la celelalte obligații pe care le are. Este un scenariu apocaliptic care nu vreau să se întâmple. Vreau să greșesc în ceea ce spun, dar atenționez că este o posibilitate la care ar trebui să se gândească cei care decid politica României”, a mai spus analistul.
„Da, vor crește taxele și impozitele”
Mircea Coșea a susținut că, în opinia sa, taxele și impozitele vor crește.
„Îmi mențin această părere. Da, vor crește taxele și impozitele. Este cel mai simplu lucru de făcut și Guvernul va merge pe linia asta, pentru că deja au început încet, taxele, impozitele cresc, impozitele pe dividende, impozitul pe proprietate va crește mult, pentru că deja ne-a anunțat domnul Ciolacu, a spus că plătim prea mult pe pe muncă și prea puțin pe capital.
Nu vor crește spectaculos, vor crește gradual. Nu vom ști prea multe despre ele, pentru că nu se va vorbi despre ele. Dar sunt convins, vom avea o creștere a contribuțiilor populației la bugetul statului. În momentul de față, statul român trăiește foarte mult pe spatele propriei populații, în sensul în care ceea ce i se dă populației sub formă de venituri, pensii, salarii se ia înapoi într-o proporție din ce în ce mai mare, în condițiile în care statul beneficiază și în viitor din prețurile mari la alimente, energie, la alte utilități.
Ministrul Adrian Câciu trebuie să vorbească clar și precis ce înseamnă cheltuieli neesențiale. Cred că toate cheltuielile care au fost incluse în buget atunci când s-a făcut bugetul au fost gândite în așa fel încât să fie esențiale, nu s-au impus cheltuieli neesențiale, adică nu s-a inclus risipa de bunăvoie. Știu eu ce înțelege domnul ministru, poate femeia de serviciu, poate hârtia de la copiator, poate dezinfectantul de la chiuveta de la toaletă, lucru care, oricât ar fi ele de stricte, nu ajung să acopere suma pe care a declarat-o domnia sa ca fiind deficit bugetar.
De altfel și această sumă este discutabilă, pentru că există în guvern păreri diferite cu această sumă, iar dacă mai punem la socoteală și părerea ANAF-ului, atunci ajungem într-o ceartă desăvârșită, nu mai știm care este adevărul”, a conchis Mircea Coșea.
Adrian Bența: „Economie se va face, dar cu greu”
La rândul său, Adrian Bența a opinat că guvernul ar putea renunța în primul rând la achizițiile de mobilier, la mașini și la consumabile. De asemenea, el a apreciat că eventualele majorări de taxe și impozite vor veni, pentru „că în principiu n-au altă soluție”, dar nu înainte de alegeri.
„Se poate renunța la cumpărarea celor necesare urgente, nu o să se mai cumpere mobilier, mașini, deci celelalte consumabile. Prin reformă poate să se înțeleagă o reducere sau o creștere a salariului, că termenii sunt vagi utilizați sau poate să se înțeleagă o reducere a numărului de personal.
Taxele nu pot crește foarte mult că vine an electoral, dar în principiu n-au altă soluție. Probabil nu se vor mai face acele înlocuiri care erau rezumatul din planurile de achiziții. Am văzut că unele instituții, dau exemplu întâmplător, schimbă parcul auto, probabil nu o să se mai facă această schimbare de parc auto, poate o altă instituție avea de gând să schimbe mobilierul și atunci nu se va mai face această schimbare. Cam așa o înțeleg eu.
Economie se va face, dar cu greu. Se va face pentru că sunt mulți bani europeni în joc și dacă nu reușesc să implementeze PNRR-ul atunci într-adevăr va fi o problemă, ar fi o problemă destul de mare, dar eu cred că se va implementa până la urmă. Știu că și eu am fost implicat într-un astfel de proiect și chiar s-a muncit și nu s-a terminat, din păcate la timp, dar sunt semne că se va implementa”, a spus Adrian Bența pentru PS News.
