De-a lungul ultimilor 7 ani, USR a trecut prin mai multe schimbări de conducere. Partidul a fost înființat inițial ca răspuns la corupția generalizată din politica românească, acționând ca un soi de mișcare de protest. De altfel, protestul a fost principala armă pe care au mizat liderii USR de-a lungul timpului. Ca strategie, ea a funcționat în unele ocazii, dar în ultima vreme electoratul a început să nu mai considere suficient acest lucru, drept urmare USR este în scădere în toate sondajele de opinie.
USR, de la Nicușor Dan, la Cătălin Drulă
Primul lider al USR a fost Nicușor Dan, un matematician și activist de mediu care a candidat anterior la funcția de primar general al Bucureștiului. Dan a condus partidul în prima sa campanie electorală din 2016, în urma căreia a obținut 9,4% din voturi, echivalentul a 30 de locuri în Camera Deputaților și 13 locuri în Senat.
Sub conducerea lui Dan, USR a fost văzut ca o opoziție puternică la Partidul Social Democrat (PSD) aflat la guvernare și la politicile acestuia. Partidul a criticat modul în care PSD a gestionat economia și a cerut o mai mare transparență și responsabilitate în guvern. Dar treptat, lucrurile au început să ia la vale, atât pentru Nicușor Dan, cât și pentru USR.
În 2018, Nicușor Dan a demisionat din funcția de lider al partidului pentru a candida din nou la funcția de primar general al Bucureștiului. El a fost succedat de Dan Barna în fruntea USR, un fost consultant în management și antreprenor. Sub conducerea lui Barna, USR a continuat să militeze pentru reforme și transparență în guvern și a profitat de sentimentele anti-PSD ale publicului de la vremea respectivă. USR s-a cățărat pe valul protestelor din 2017 și în 2018 au continuat să își contureze identitatea politică în jurul protestului (protest la adresa puterii).
Pe acest fond, USR avea să obțină la alegerile europarlamentare din 2019 un scor record – 22,4%, foarte aproape de scorul obținut de PSD (ca rezultat, USR a obținut 8 din cele 33 de locuri ale României în Parlamentul European). Dar liderii partidului se vor îmbăta cu apă rece după acest succes. În mai puțin de 4 ani, partidul va ajunge în jurul cifrei de 10%, pierzând peste jumătate din sprijinul pe care îl avea în 2019. Dan Barna își va supraestima șansele și va fi învins categoric în alegerile prezidențiale din același an. Liderul USR nu va putea să treacă nici măcar în turul al doilea al prezidențialelor, fiind depășit de candidata PSD, Viorica Dăncilă.
După alegerile din 2019, în USR au început scandalurile. Mandatul lui Barna la conducerea partidului va fi marcat de controverse, inclusiv acuzații de conflicte de interese și critici din partea unor membri de partid. Tot mai mulți membri au început să părăsească partidul ca răspuns la stilul de conducere exercitat de Barna. Totodată, mulți erau nemulțumiți de faptul că liderul USR nu a făcut un pas în spate după înfrângerea categorică de la prezidențiale.
În speranța de a se reinventa, USR va fuziona cu PLUS. Dar fuziunea se va transforma rapid într-o acaparare din partea partidului mai mic, respectiv PLUS. În curând, conducerea bicefală exercitată în tandemul Barna – Cioloș se va dovedi ineficientă. La alegerile din 2020, partidul va obține un scor de doar 15%, la 10 procente în spatele PNL și aproape 14 în spatele PSD. Guvernarea alături de PNL se va dovedi una dificilă și de scurtă durată. Ruperea coaliției în toamna lui 2021 va genera noi valuri de nemulțumiri în rândul partidului. Barna va pierde definitiv controlul, iar Dacian Cioloș se va impune în congresul partidului ca lider. Dar conducerea lui Cioloș va fi și ea una de scurtă durată. Prins în siajul luptelor dintre vechea și noua gardă, Dacian Cioloș va decide să abandoneze proiectul USRPLUS și să o ia de la capăt, formând partidul REPER.
Ruperea USRPLUS va genera noi plecări, iar partidul va ajunge să se zbată pentru a se menține la pragul de 10 procente în opțiunile de vot ale electoratului. Curând, conducerea va fi preluată de Cătălin Drulă, fostul ministru al Transporturilor din timpul guvernului PNL – USRPLUS – UDMR. Drulă va relua strategia de protest a USR, concentrându-se pe critici la adresa puterii. Dar treptat USR va pierde până și poziția de principal partid de opoziție. În prezent AUR este cotat cu mult peste USR în intenția de vot a electoratului. Modul de a face opoziție sub conducerea lui Drulă a dus la scufundarea partidului în opțiunile de vot ale electoratului.
Cu alte cuvinte, USR a plecat din postura unui partid care promitea multe, dar a ajuns să își dezamăgească propriul electorat. Lideri succesivi ai partidului au dezamăgit prin prestația lor, iar astăzi USR se găsește într-o criză profundă de leadership și idei.
