Strategia „cetății asediate” este un concept utilizat în politica și relațiile internaționale pentru a descrie o abordare defensivă adoptată de un stat sau o entitate în fața presiunilor și amenințărilor externe. Această strategie se bazează pe ideea că statul sau entitatea este înconjurată sau asediată de dușmani sau adversari, iar supraviețuirea și securitatea sa sunt puse în pericol. Încă de la constituirea sa ca partid politic, AUR a adoptat strategia „cetății asediate” în comunicarea publică, lucru care în contextul unor crize suprapuse (criză epidemiologică, criză economică, criză de securitate) le-a adus liderilor partidului un plus de popularitate în rândul electoratului din România.
Principalele caracteristici ale strategiei „cetății asediate”
În primă fază ar trebui să lămurim care sunt principalele caracteristici ale acestei strategii, pentru ca apoi să oferim exemple concrete cu privire la utilizarea acesteia de către AUR. Astfel, o primă caracteristică a strategiei vizează implantarea la nivel colectiv a unei suspiciuni față de factorii externi. Întrucât strategia „cetății asediate” presupune că entitatea se confruntă cu amenințări externe, există o tendință de a fi precaut și suspicios în ceea ce privește relațiile cu alte state sau organizații internaționale, sau la nivel intern, în relația cu alte partide politice. De aceea partidele care aplică o astfel de strategie sunt cu prioritate partide anti-sistem. La nivel internațional se caută să se evite orice formă de dependență sau influență străină, iar uneori lucrul acesta se transformă într-o reticență extremă față de tot ce nu este local/național.
O altă caracteristică a strategiei „cetății asediate” face trimitere la concentrarea pe autarhie și izolaționism. Liderii unui partid care aplică această strategie sunt predispuși să promoveze politici de autarhie și izolaționism, în care se caută să se reducă dependența de resurse și cooperarea internațională. Ideea principală este de a se baza pe resursele și capacitățile interne pentru a supraviețui și a face față amenințărilor, reale sau imaginare. Pe termen lung lucrul acesta duce la adâncire a problemelor economice.
În fine, a treia caracteristică a strategiei „cetății asediate” se referă la consolidarea identității naționale și la mobilizarea internă. Cetățenii sunt încurajați să se unească și să sprijine politicile propuse de respectivul partid, iar discursul oficial poate promova sentimente de solidaritate și rezistență față de amenințările externe imaginare.
Cum folosește AUR strategia „cetății asediate”
De-a lungul timpului, AUR a promovat o platformă politică bazată pe ideea suveranității naționale, apărării identității și valorilor tradiționale și respingerii influențelor externe asupra României. De aceea, unele aspecte ale discursului și acțiunilor AUR pot fi interpretate în contextul unei strategii de „cetate asediată”.
În primul rând, AUR a promovat un discurs anti-globalizare, subliniind importanța suveranității și independenței naționale și exprimând reticență față de integrarea europeană și globalizare. AUR a criticat în mod deschis politicile migraționiste și primirea refugiaților străini care ar fi avut nevoie de protecție, chiar dacă România nu este neapărat o țintă de destinație pentru migranți. În 2021, profitând de situația tragică din Afganistan, acolo unde talibanii recuceriseră puterea după retragerea Statelor Unite, George Simion cerea președintelui Iohannis și guvernului „să nu expună românii în faţa valului de refugiaţi afgani, care ar putea genera reale ameninţări la adresa securităţii naţionale şi afecta bugetul ţării şi aşa insuficient”. Pentru un cunoscător minim al geografiei și politicii internaționale, tema ridicată de AUR la acel moment era în mod limpede una falsă. România nu era expusă în nici un fel valului de refugiați afgani în primul rând din cauza distanțelor uriașe față de Afganistan. Sub nici o formă, țara noastră nu s-ar fi aflat în calea unui așa zis val de refugiați afgani. Retorica era una însă inspirată în mod clar din strategia „cetății asediate”.
În al doilea rând, AUR a exprimat uneori ideea că România ar trebui să iasă din Uniunea Europeană, invocând suveranitatea națională și îndoieli cu privire la beneficiile integrării europene. Partidul a susținut necesitatea de a avea control asupra propriilor decizii și politici fără intervenția unor structuri externe. George Simion nu a negat niciodată că ar exista persoane apropiate de el care cer Roexitul (ieșirea României din UE): „Sunt, dom’le, da. N-au voie să aibă opinii? În caz că nu știți, e o temă cu care românii sunt de acord sau sunt împotrivă. Și o parte din români sunt pentru această temă, pentru Roexit”, spunea George Simion într-un interviu. În plus, Simion a vânturat mai mereu teorii conspiraționiste, mai ales în timpul pandemiei, tolerând grupul anti-vacciniștilor care înfierau Uniunea Europeană. Și în acest caz, arsenalul conspiraționist folosit de AUR era inspirat din strategia „cetății asediate”.
Nu în ultimul rând, AUR a promovat o politică economică bazată pe protejarea economiei naționale și a producției interne. AUR a propus introducerea de taxe vamale și restricții comerciale pentru a proteja producția internă și a reduce dependența de importuri. Partidul a argumentat că acest lucru ar contribui la echilibrarea balanței comerciale a țării și ar sprijini producătorii autohtoni. Cel mai bun exemplu este unul recent. În scandalul cerealelor ucrainene, AUR cerea interzicerea importurilor de produse ucrainene, deși o măsură similară adoptată de Polonia pentru 48 de ore a demonstrat ineficiența acesteia.
„Alianţa pentru Unirea Românilor face trei apeluri de urgenţă către Guvernul României. Primul este să interzică importul de cereale, lapte şi alte produse care ţin de agricultură pe teritoriul României din Ucraina. Pot tranzita, dar nu trebuie să aibă prioritate faţă de agricultorii şi transportatorii români, dar aceste importuri trebuie interzise”, spunea AUR într-un comunicat. În realitate, soluția acestei probleme trebuia căutată la nivel european și nu la nivel național, de vreme ce în interiorul UE produsele ucrainene puteau tranzita liber granițele. Prin urmare, măsura blocării cerealelor ucrainene la granița României era ineficientă pe termen lung. Această măsură propusă de AUR se încadra în tipologia protecționismului, el însuși inspirat din strategia „cetății asediate”.
În concluzie, în ultimii ani, AUR a folosit extensiv această strategie pentru a-și crește baza electorală și a se erija în apărătorul intereselor românilor. În realitate însă, pe termen lung această strategie este nu doar ineficientă ci și contraproductivă.
