Anul 2024 va aduce trei rânduri de alegeri – locale, parlamentare și prezidențiale. Putem spune că dintre acestea, cele mai mari mize sunt la alegerile prezidențiale și la cele parlamentare. Din 2004 și până în prezent, alegerile parlamentare au precedat alegerile prezidențiale. Motivul este legat de prelungirea mandatului președintelui României, de la 4 ani la 5 ani. În felul acesta, alegerile s-au decalat. Anul 2024 este unul dintre puținele în care vom avea însă atât prezidențialele, cât și parlamentarele. Calendarul alegerilor nu a fost încă stabilit, dar în continuare vom arăta de ce ordinea acestor alegeri este atât de importantă pentru viitorul României.
Criza puterii Executive
Până în 2004, mandatul președintelui țării era setat la 4 ani, iar alegerile prezidențiale erau organizate în același an cu cele parlamentare. În acel an, în timpul mandatului președintelui Iliescu, a survenit o modificare cu implicații majore – mandatul președintelui a fost prelungit la 5 ani. Nu știm cu exactitate motivele reale pentru această modificare, însă una dintre consecințele cele mai semnificative a fost legată de transformarea președintelui dintr-un formator al majorității parlamentare și un factor de stabilitate guvernamentală, într-un rival al puterii legislative.
Cifrele vorbesc de la sine. Dacă în primii 14 ani de democrație (1990 – 2004), România a avut 9 premieri, în următorii 14 ani (2004 – 2018), România a avut numai puțin de 14 premieri. Conflictul dintre premieri și președinte a devenit norma, iar coabitarea a funcționat în rare ocazii. Este de ajuns să amintim de conflictul dintre președintele Traian Băsescu și premierul Tăriceanu, sau dintre președintele Traian Băsescu și premierul Victor Ponta. Mai recent avem conflictul dintre președintele Iohannis și premierii PSD, Sorin Grindeanu, Mihai Tudose sau Viorica Dăncilă. Cum premierul și președintele împart puterea Executivă în sistemul semi-prezidențial din România, conflictele dintre premier și președinte au însemnat în practică o criză a puterii Executive care, la rândul ei, a generat o criză a democrației.
Dacă înainte de 2004 majoritățile parlamentare erau formate în jurul președintelui ales anterior – de pildă CDR – PD – PSDR – UDMR în jurul președintelui Constantinescu, sau PSD în jurul președintelui Iliescu după alegerile din 2000, începând cu anul 2004 președintele s-a luptat de cele mai multe ori cu majorități parlamentare ostile. Coabitarea a funcționat în foarte puține cazuri.
Alegeri prezidențiale, urmate de parlamentare
La alegerile din 2024 României i se oferă o șansă rară – să întoarcă ceasul la momentul anterior anului 2004. Prezidențialele ar putea fi organizate în 2024 înaintea parlamentarelor ceea ce înseamnă că viitorul președinte ar putea avea din nou rolul de formator al majorității parlamentare. Lucrul acesta ar putea genera stabilitate politică. Cheia aici este legată de ordinea alegerilor. Dacă parlamentarele vor fi organizate înaintea alegerilor prezidențiale, atunci șansele sunt ca viitorul președinte să intre din nou în competiție cu majoritatea parlamentară, lucru care, așa cum am văzut generează o criză a puterii executive pentru că acest lucru se traduce în final printr-un conflict între premier și președinte (premierul fiind dat de o majoritate parlamentară).
Pe de altă parte, dacă prezidențialele vor fi organizate înaintea parlamentarilor, șansele sunt ca viitoarea majoritate din Legislativul de la București să fie construită în jurul președintelui, ceea ce înseamnă că relațiile dintre premier și președinte ar trebui să fie bune. Prin urmare, cheia stabilității politice va fi legată, în mare parte, de ordinea alegerilor din 2004.
