Comisia Europeană (CE) s-a grăbit să anunțe finalul crizei energetice în Uniunea Europeană, după un 2022 plin de provocări și cu facturi care au afectat foarte mult atât bugetele familiilor, cât și ale companiilor. De asemenea, criza energetică a provocat un val de scumpiri în toată Uniunea și a influențat în mod direct inflația, după cum a recunoscut și Banca Centrală Europeană (BCE).
Comisia Europeană a decis să renunțe la măsurile de sprijin adoptate anul trecut pentru a combate criza energetică. „Comisia Europeană confirmă că nu va propune o prelungire a acestor măsuri de criză”, au transmis oficialii europeni. Printre măsurile adoptate de CE anul trecut au fost: subvenții pentru familii și industrie, plafoane ale prețurilor la energie, noi taxe pentru unii producătorii de energie electrică. De asemenea, CE a impus și o reducere a consumului de gaze pentru a reduce prețurile, însă această măsură a fost adoptată doar în 14 state membre, care au impus norme pentru reducerea consumului de gaze. România nu s-a aflat printre statele care au adoptat această regulă.
Italia este primul stat UE care renunță la măsurile anti-criză și guvernul de la Roma, condus de Giorgia Meloni, a eliminat o parte din reducerile de taxe din facturi. Acest lucru a făcut ca facturile cetățenilor să nu scadă deloc, deși prețul gazelor este mult mai mic decât anul trecut. În prezent, prețul gazelor a ajuns la circa 25 euro/MWh pe bursa din Amsterdam, în comparație cu 340 de euro în urmă cu un an. În schimb, Italia menține unele ajutoare pentru familiile cu venituri foarte mici și TVA-ul la 5% pentru energie.
Dar piața actuală a energiei electrice și gazelor este una liberalizată, ceea ce înseamnă că depinde foarte mult de cerere. În acest moment, multe state UE au depozitele de gaze pline și nu mai achiziționează de pe bursă, ceea ce a influențat direct prețul gazului. Germania este statul UE cu cele mai mari rezerve de gaze. De asemenea, Italia – o altă țară dependentă de importul de gaze – are și ea rezerve foarte mari și nu se grăbește să achiziționeze de pe bursă. Situația prețurilor se va schimba atunci când statele vor începe să facă achiziții pentru iarna viitoare. Prețuri foarte mari ale gazelor s-au înregistrat în 2022 mai ales în toamnă, în perioada octombrie-noiembrie.
Problemele nu se termină aici pentru UE, deoarece în iarna 2022-2023 statele membre au beneficiat în continuare de gazul din Rusia, iar în iarna 2023-2024 acestea nu vor mai avea această sursă. Prin urmare, multe state au căutat alte surse: Italia s-a îndreptat către Algeria, iar Germania se bazează pe LNG din SUA.
„Chiar dacă prețurile au scăzut puțin, vor fi volatile. (…) Iarna viitoare va fi o provocare. Dacă avem o vară fierbinte cu secetă, asta va avea un impact hidroenergetic și nuclear”, a declarat Rheanna Johnston, expert în energie, în mai 2023, potrivit energymonitor.ai.
România, precaută și dependentă de gaz
România este unul dintre statele UE care nu a luat nicio măsură pentru a reduce consumul de gaze. Totuși, țara noastră a înregistrat o scădere a consumului de gaze în urma prețurilor tot mai mari. Facturile uriașe i-au determinat pe mulți români să reducă consumul. Totodată, multe companii și-au oprit sau redus activitatea din cauza facturilor mari la energie electrică și gaze. Azomureș, cel mai mare consumator de gaze din România, și-a oprit activitatea de mai multe ori în 2022.
România este una dintre puținele țări UE cu o producție de gaze naturale, iar acest lucru ar fi trebuit să reprezinte un lucru bun pentru economia românească. Totuși, chiar și cu o producție națională de gaze, cetățenii și companiile au fost grav afectate de criza energetică, iar marii beneficiari au fost doar speculatorii și producătorii, care au obținut profituri uriașe în 2022. Țara noastră are depozitele de gaze pline la circa 55%, iar Virgil Popescu, ministrul energiei, a avertizat că „disponibilitatea gazelor va continua să fie o provocare”.
În privința energiei electrice, unde se înregistrează prețuri mici pe bursă, România nu se grăbește să-și diversifice sursele de producție și să mizeze pe energie solară și eoliană. Țara noastră are rezerve de gaze, ceea ce îi permite să consume în continuare la prețuri mai mici decât statele care depind total de importuri.
La început de 2022, Ministerul Energiei a lansat apelul pentru „sprijinirea investițiilor destinate instalării de noi capacități de producere a energiei electrice din surse regenerabile de energie eoliană și solară, cu sau fără instalații de stocare integrate”. Pe 19 mai 2023 a fost publicată lista provizorie a ofertelor depuse. Aproximativ 150 de oferte depuse vor primi finanțare, pentru proiectele cu o capacitate de producție de peste 1 MW. Alte 380 de proiecte vor primi finanțare pentru proiecte cu o capacitate instalată între 0,2 și 1 MW, arată Ministerul Energiei. Toate aceste proiecte ar trebui finanțare și finalizate până în 2026.
Guvernul României nu a anunțat nicio intenție de a renunța la prețurile plafonate, adoptate în 2022 și care vor expira în 2024. Guvernul ar putea să ia o decizie abia anul viitor, mai ales că iarna 2023-2024 se anunță a fi dificilă, iar statele UE vor trebui să se descurce fără gazul din Rusia, care le-a ajutat anul trecut. Așa cum au arătat și experții, o vară secetoasă va influența direct piața energetică din UE, iar prețurile vor crește pe măsură ce ne vom apropia de sezonul rece.
