Marcel Ciolacu, liderul PSD, devine al nouălea premier din mandatul lui Klaus Iohannis la conducerea României. Președintele țării a avut 9 premieri în 9 ani, într-o perioadă marcată de numeroase lupte politice pentru putere.
Klaus Iohannis a câștigat alegerile prezidențiale, în 2014, după o luptă cu Victor Ponta, fostul lider. Ulterior, șeful statului a fost nevoit să conviețuiască politic cu Ponta la guvernare, până în noiembrie 2015, când fostul lider PSD și-a dat demisia.
Instalarea unui guvern tehnocrat
Criza politică din 2015 a fost rezolvată de Klaus Iohannis cu propunerea unui premier tehnocrat – Dacian Cioloș. Guvernul Cioloș a fost aproape complet tehnocrat, deoarece singura excepție era Vasile Dîncu, un politician cu o lungă carieră în PSD care primise Ministerul Dezvoltării. Toți ceilalți componenți ai guvernului Cioloș nu aveau experiență politică.
„După părerea mea, în această etapă, pentru a rezolva problema guvernării şi pentru a avea garanţia că vom avea o îmbunătăţire netă a performanţei clasei politice, este nevoie de un Prim-ministru independent sau tehnocrat, cum spunem de multe ori; o persoană curată, adică care să nu fi fost implicată în niciun fel de scandaluri, o persoană integră, o persoană care a dovedit practic că ştie să gestioneze sisteme şi situaţii complicate”, spunea Klaus Iohannis, în 2015, când l-a desemnat premier pe Cioloș.
Chiar dacă avea miniștri fără carnet de partid, Dacian Cioloș a reușit să obțină 389 de voturi pentru guvernul său și doar 115 împotrivă. Acesta a fost primul compromis între PSD și PNL din mandatul lui Klaus Iohannis, pentru a rezolva o criză politică ce bloca România.
Războiul cu PSD
După alegerile din 2016, colaborarea dintre Președinte și PSD a devenit un adevărat război, în care a lipsit doar tentativa de suspendare a președintelui țării. PSD a câștigat alegerile din 2016 cu aproape 50%, ceea ce i-a permis să facă majoritatea parlamentară doar cu ALDE. Premierul din umbră al PSD a fost mereu Liviu Dragnea, care a acționat prin alți membri de partid.
Pe 30 decembrie 2016, Klaus Iohannis îl desemnează premier pe Sorin Grindeanu, care a guvernat doar 6 luni. Mandatul lui Grindeanu este marcat de celebra OUG 13, pe care ulterior a retras-o în urma protestelor. După mai multe luni de conflict cu Liviu Dragnea, Grindeanu a scris istorie pentru PSD: este primul premier PSD demis prin moțiune de cenzură de PSD.
În iunie 2017, Klaus Iohannis l-a desemnat premier pe Mihai Tudose, propunerea PSD și ALDE. „Trebuie să avem cât se poate de repede un guvern care să încerce să rezolve problemele apărute din cauza acestei crize pornite din interiorul PSD. (…) Îl desemnez pe domnul Tudose ca viitor prim-ministru care va avea discuţii în zilele următoare şi se va prezenta cu o echipă guvernamentală”, declara președintele după desemnarea lui Tudose.
Mihai Tudose a rezistat și el doar 6 luni la Palatul Victoria, deoarece a intrat într-un conflict cu Liviu Dragnea. În ianuarie 2018, Tudose și-a dat demisia din funcția de premier, iar Klaus Iohannis era din nou solicitat să desemneze un alt premier, în condițiile în care majoritatea PSD-ALDE nu dădea dovadă că ar suferi vreo pierdere.
Viorica Dăncilă a fost desemnată premier pe 17 ianuarie 2018, într-o perioadă în care Liviu Dragnea încerca cu greu să păstreze controlul asupra PSD.
„În Parlament, după consultări, îmi este foarte clar – PSD dispune de o majoritate. Și atunci, cântărind toate argumentele, ținând cont de situația concretă din Parlament, am decis să dau PSD încă o șansă și să desemnez persoana propusă de PSD, pe doamna Dăncilă”, a declarat Klaus Iohannis după desemnarea Vioricăi Dăncilă.
Revanșa PNL-ului, dar instabilitate internă
După ce Liviu Dragnea a fost condamnat la închisoare în 2019, PSD a avut o luptă internă și a pierdut guvernarea. PNL a reușit să atragă inclusiv voturile unor membri PSD pentru a o demite pe Dăncilă prin moțiune de cenzură și ulterior să voteze un guvern condus de Ludovic Orban.
În octombrie 2019, Klaus Iohannis l-a desemnat premier pe Ludovic Orban, fostul președinte PNL. A fost prima victorie a lui Klaus Iohannis după 4 ani de război cu PSD.
„Sper ca toți actorii politici să înțeleagă că suntem în criză politică”, avertiza Klaus Iohannis în momentul desemnării lui Orban.
Criza politica era generată de instabilitatea politică din Parlament, deoarece PNL a intrat singur la guvernare și avea o majoritate parlamentară fragilă, pe care PSD ar fi putut oricând să o răstoarne. În martie 2020, în timpul pandemiei, Ludovic Orban are ideea de a-și da demisia din funcția de premier pentru a forța alegerile anticipate, într-o perioadă în care PNL domina sondajele. Pandemia a stricat toate socotelile liberalilor și s-a renunțat la ideea de a organiza anticipate.
Orban a fost din nou desemnat premier de Klaus Iohannis, în martie 2020, pentru a continua să guverneze până la alegerile parlamentare din acel an.
La sfârșit de 2020, Ludovic Orban a trebuit să se declare învins, după ce PNL a pierdut alegerile în fața PSD și a obținut un rezultat mult mai slab decât sperau membrii partidului.
În decembrie 2020, președintele Klaus Iohannis îl desemnează premier pe Florin Cîțu, pentru a forma un guvern PNL-USR-UDMR. Deși Ludovic Orban era președintele PNL, Klaus Iohannis a decis împotriva liderului liberalilor, mai ales că USR solicitase un alt premier decât Orban.
Cu decizia de a-l desemna premier pe Cîțu, Klaus Iohannis a declanșat lupta internă în PNL între grupul susținut de președintele țării și grupul lui Ludovic Orban. Luptele interne din PNL au afectat stabilitatea politică a țării, mai ales după ce USR a ieșit de la guvernare, iar Florin Cîțu a rămas fără majoritate parlamentară. De asemenea, Orban și alți parlamentari au decis să părăsească PNL, după ce au pierdut la Congres.
În noiembrie 2021, după aproape 3 luni de criza politică, Klaus Iohannis ajunge la marele compromis din cele două mandate de președinte: acceptarea unei coaliții PSD-PNL-UDMR. Nicolae Ciucă, un politician format de Klaus Iohannis, a fost desemnat premier în guvernul coaliției. Generalul Ciucă este, până în prezent, și premierul cu cel mai lung mandat din perioada Iohannis.
Pe 25 noiembrie 2021, Nicolae Ciucă a depus jurământul pentru guvernarea României, iar pe 12 iunie 2023 și-a dat demisia pentru a permite schimbarea premierului cu PSD. Nicolae Ciucă a guvernat România timp de 19 luni și a reprezentat cea mai stabilă perioadă politică din mandatul lui Klaus Iohannis.
Marcel Ciolacu, desemnat premier pe 13 iunie 2023, este al optulea premier desemnat de Klaus Iohannis în doar 9 ani în funcția de Președinte al României. „După consultările de azi, nu este nicio surpriză, dar acum îl desemnez pentru poziția de prim-ministru al României pe domnul Marcel Ciolacu, pe care îl invit să formeze un guvern al coaliției”, a declarat Iohannis.
Din 2014, de când a preluat mandatul de președinte, Klaus Iohannis a avut 9 premieri (Victor Ponta, Dacian Cioloș, Sorin Grindeanu, Mihai Tudose, Viorica Dăncilă, Ludovic Orban, Florin Cîțu, Nicolae Ciucă și Marcel Ciolacu) și 10 guverne (guvernul Ponta, guvernul Cioloș, guvernul Grindeanu, guvernul Tudose, guvernul Dăncilă, guvernul Orbam I, guvernul Orban II, guvernul Cîțu, guvernul Ciucă, guvernul Ciolacu).
Marcel Ciolacu ar trebui să guverneze până la alegerile parlamentare din 2024 și să fie ultimul premier desemnat de Klaus Iohannis în cele două mandate de Președinte al României. Klaus Iohannis este Președintele României cu cei mai mulți premieri desemnați și cu cele mai multe guverne formate în timpul mandatului său. Această instabilitate politică a fost generată de crizele interne din PSD, PNL și USR, care în diferite perioade au dus la demiterea premierilor și schimbarea majorităților parlamentare.
