Unul dintre multele efecte ale invaziei Rusiei în Ucraina, despre care vom vorbi în textul următor: îngrijorări legate de o criză globală a alimentelor. Acestea au fost provocate în principal de lipsa produselor şi de blocarea porturilor din Marea Neagră, care au împiedicat exportul de bunuri agricole din Ucraina, în special grâul.
Date generale
În iulie anul trecut, se ajunsese la un acord care a permis navelor să transporte bunuri agricole din porturile ucrainene.
În 2021, Ucraina a fost o sursă importantă de importuri pentru Uniunea Europeană în ceea ce priveşte uleiurile şi grăsimile vegetale sau animale (reprezentând 14,5% din valoarea totală a importurilor UE în această categorie de produse) şi importurile de culturi şi produse agricole (6,0% din importurile UE), potrivit ec.europa.eu.
Aproximativ o treime din valoarea importurilor UE de cereale în 2021 provenea din Ucraina (28,8%, evaluată la 1,7 mld de euro) şi Rusia (4,8%) combinate. Ucraina a avut, de asemenea, o pondere relativ ridicată în importurile UE de seminţe oleaginoase (9,9%, evaluată la 1,4 mld de euro). În comparaţie UE a produs cereale în valoare de 64,3 mld de euro în 2021 şi seminţe oleaginoase şi fructe oleaginoase în valoare de 15,1 mld de euro.
Explozia de la Kahovka
Ministerul Ucrainean al Agriculturii a informat că 600 000 de ha de teren agricol nu mai au acces la apa de irigaţie în urma distrugerii barajului de Kakhovka. Înainte de invazia Ucrainei, de aici se recoltau aprox. 4 milioane de tone de cereale şi seminţe oleaginoase în valoare de 1,5 mld de dolari (1,4 mld de euro).
De altfel, mai mulţi locuitori din regiune aflaseră luni, în săptămâna exploziei, că terenurile lor fuseseră confiscate (“naţionalizate”, cum le-au numit ruşii), după care a urmat explozia barajului şi golirea unui imens rezervor de apă din zonă, ceea ce a compromis sistemele de irigaţii din zonă. Mai mulţi agricultori din sudul Ucrainei se tem că terenurile lor ar putea deveni un deşert steril.
Şi nu numai agricultura din Kherson şi Zaporojie este afectată. În peninsula Crimeea, anexată Rusiei în 2015, lucrurile stau la fel de prost. Experţii afirmă că rezervorul din Kahovka nu mai dispune de suficientă apă pentru a asigura aprovizionarea peninsulei prin canalul Crimeei de Nord, care ar putea seca în curând.
Pentru moment, spun experţii, posibila deşertificare va avea, probabil, un impact limitat asupra economiei Ucrainei, deoarece regiunile afectate sunt în prezent ocupate de Rusia şi piaţa naţională nu a beneficiat de ele începând cu 2022.
Înainte de invazia Rusiei, regiunea Kherson producea 12% din totalul legumelor ţării, în ciuda faptului că teritoriul său reprezintă doar 2% din suprafaţa agricolă naţională. Ucraina a pierdut acum 36% din producţia sa totală de roşii, cu un gust dulce, adevărat.
De altfel, roşiile din sudul Ucrainei sunt foarte cunoscute pentru gustul nedeteriorat, dat de irigaţiile suficiente şi de soarele intens. Ei bine, specialiştii ucraineni se tem că legumele (şi, în special roşiile) ar putea deveni rarităţi.
Distrugerea barajului nu va avea niciun efect imediat asupra exporturilor de cereale ale Ucrainei, deoarece zonele afectate au fost, de asemenea, izolate de piaţa internaţională începând cu 2022, dar economiştii sunt de părere că orice ştire negativă despre Ucraina are impact asupra preţurilor, care pot fluctua foarte rapid, în funcţie de tipul informaţiei.
Preţurile cerealelor pe piaţa internaţională au crescut în medie cu 3% imediat după distrugerea barajului de la Kakhovka, iar starea de nervozitate va mai exista pe toată durata războiului. Mai există, deocamdată, spun aceştia, recoltele bune din ţările agricole majore, inclusiv Rusia, iar prognozele pozitive pentru recolta din 2023 înseamnă preţuri relativ scăzute pentru importuri.
Cu toate acestea, producţia agricolă a Ucrainei este foarte importantă pentru combaterea foametei globale. O sursă de confuzie o constituie îndoielile repetate ale Rusiei cu privire la prelungirea acordului privind cerealele din Marea Neagră, care permite Ucrainei să exporte printr-un coridor sigur.
Până una-alta, găsirea unei alte surse de apă va dura cel puţin 3 – 5 ani, după terminarea războiului, când oamenii evacuaţi din zonă spera să se întoarcă acasă.
Acordul ONU „Iniţiativa Cerealelor Mării Negre” rămâne deschis
Între timp, preşedintele Turciei, Recep Tayyp Erdogan, a anunţat că a fost convenită prelungirea cu două luni a acordului ONU privind cerealele, care permite exportul cerealelor din Ucraina pe piaţa globală. Oficialii ucraineni şi ruşi au confirmat şi ei prelungirea acordului, care permite exporturile de cereale prin porturile din Marea Neagră, chiar în contextul continuării războiului.
Şi vicepremierul ucrainean, Olexandr Kubrakov, a confirmat că acest coridor va rămâne deschis cel puţin până la data de 18 iulie. Inclusiv Ministerul Rus de Externe, prin purtătoarea de cuvânt, Maria Zakharova, confirmă prelungirea. „Iniţiativei Cerealelor Mării Negre”, aşa cum a fost numit documentul.
Secretarul general ONU, Antonio Guterres, recunoaşte şi salută demersul şi subliniază importanţa lui pentru securitatea alimentară globală.
Acordul „Iniţiativa Cerealelor Mării Negre” a fost încheiat anul trecut în martie şi a fost reînnoit anul acesta pentru o perioadă de 60 de zile. Pe 18 mai, acesta a fost din nou supus reînnoirii, permiţând, astfel, exportul a aproximativ 30,3 milioane de tone de cereale din porturile Ucrainei. Acest export a inclus aproximativ 625 000 de tone de alimente destinate operaţiunilor umanitare din ţări precum Afganistan, Etiopia, Kenya şi Yemen.
Ucraina şi Rusia sunt furnizori importanţi de grâu, orz, ulei de floarea-soarelui şi alte produse alimentare esenţiale pentru ţările din Asia şi Africa.
În contextul războiului dintre cele două ţări, acordul încheiat cu ONU şi Turcia anul trecut a avut rolul de a restabili exporturile care fuseseră suspendate în urma invaziei Rusiei în Ucraina din februarie 2022. Întreruperea exporturilor a contribuit la creşterea preţurilor alimentelor la nivel mondial şi la o criză alimentară globală.
Între timp, fermierii români…
În 2022, România a importat din Ucraina aproximativ 2,1 milioane de tone de produse agro-alimentare, în valoare de aproape 1,1 mld de euro, potrivit Institutlui Naţional de Statistică. Ceea ce înseamnă peste 20 de ori mai mult faţă de anul precedent, când importam 118 000 tone.
Dacă în 2021, valoarea importurilor produselor agro-alimentare era de 128 de milioane de euro, în 2022, aceasta a fost nouă ori mai mare. Acest lucru se datorează faptului că în 2021 nu existau scutiri de taxe vamale, ceea ce a determinat preţuri mai mari.
Importurile de produse agro-alimentare din Ucraina au fost, în 2022, de 4,5 milioane de tone, din care 2,4 mil de tone au fost doar produse agro-alimentare.
Alte importuri ale României din Ucraina au fost: energia electrică (în valoare de peste 110 milioane de euro), fire şi cablaje auto, minereuri de fier, îngrăşăminte minerale, articole de îmbrăcăminte, cimenturi hidraulice din lemn.
În 2022, ponderea importurilor din Ucraina de către România o aveau cerealele şi oleaginoasele, cum ar fi porumbul, grâul, floarea-soarelui, rapiţa şi soia.
Fermierii români au fost direct impactaţi de aceste importuri. Ei au reclamat concurenţa neloială prin preţurile scăzute la cereale şi faptul că Ministerul Agriculturii din România nu permisese încă interdicţia privind importul fără taxe al cerealelor din Ucraina, agreat de Ungaria şi Polonia. Ulterior, şi ministrul de atunci al Agriculturii, Petre Daea, a subscris pactului.
În acest context, comisarul European pentru Agricultură, Janusz Wojciechowski, a subliniat necesitatea prelungirii acestui pact până la 30 octombrie, în pofida opoziţiei exprimate de Kiev.
Reamintim că pe 2 mai, Uniunea Europeană a impus restricţii asupra importului de grâu, porumb, rapiţă şi seminţe de floarea-soarelui din Ucraina, cu scopul de a reduce oferta excesivă de cereal în Bulgaria, Ungaria, Polonia, România şi Slovacia. Aceste ţări s-au plâns că preţurile scăzute ale cerealelor din Ucraina afectează negativ producţia locală. Importurile de produse agro-alimentare din Ucraina în România (50% din totalul importurilor realizate de România din Ucraina) au inclus fructe, legume, uleiuri, ape minerale, alcool, lactate, carne şi animale vii. În acest context, era clar că producătorii români vor fi nemulţumiţi de importurile scutite de taxe. Aceştia au păstrat stocuri în speranţa că preţurile vor creşte. Preţurile la bursele internaţionale au scăzut, iar traderii prezenţi în România au achiziţionat produse agro-alimentare ucrainene, care ar fi fost scumpe fără scutirile vamale. În acest fel, fermierii români au fost afectaţi în mod direct.
Cum arată coridoarele solidarităţii UE-Ucraina
În privinţa transportului în coridoarele de solidaritate UE-Ucraina, acesta este permis numai prin Bulgaria, Ungaria, Polonia, România şi Slovacia, fără psobilitatea de a fi stocate în aceste teritorii sau achiziţionate pentru consumul intern.
Accesul limitat al Ucrainei la pieţele internaţionale ca rezultat al războiului de agresiune al Rusiei a impulsionat Comisia Europeană să faciliteze implementarea unor rute alternative de transport, denumite “coridoare de solidaritate UE-Ucraina”.
Obstacolele logistice sunt majore, în ciuda progreselor semnificative din ultimele luni. Infrastructura rămâne insuficientă pentru a face faţă creşterii traficului, în special la frontierele dintre Ucraina şi statele-membre. Echipamentele necesare sunt încă insuficiente, iar capacitatea este limitată, ceea ce generează costuri logistice ridicate.
Concluzii
Ucraina nu şi-a pierdut statutul de producător major de produse agro-alimentare, dar evenimentul exploziei barajului de la Kakhovka a distrus sistemele de irigaţii, afectând mai mult de 6 000 de ha de teren agricol.
Lipsa accesului la apă ameninţă compromiterea acestor terenuri şi transformarea lor în deşerturi infertile.
Cu toate acestea, distrugerea barajului, nu va avea efect imediat asupra exporturilor de cereale ale Ucrainei.
