O declaraţie de astăzi (20 iunie n.red.) a lui Grindeanu a atras din nou atenţia asupra stării drumurilor naţionale. După 30 de ani de saga a autostrăzilor, România nu are nici măcar 1.000 de km curaţi de autostrada. Dacă, în primii 10 ani, nu s-a construit absolut nimic iar starea drumurilor era deplorabilă, în ultimii douăzeci de ani construcţia fie şi a unei bucăţi de 22 de km (de exemplu, Nădlac-Arad, inaugurate de Ponta în 2015) avea să fie inaugurate cu fast, după care să fie închisă după zece luni.
În articolul următor facem o retrospectivă a construirii de autostrăzi în România, în contextul în care ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, a anunţat azi că vor fi inauguraţi alţi mulţi kilometric de autostradă.
„Legat de A7, eu cred, aşa cum cum văd că se desfăşoară lucrările, că vom avea primii kilometri buni de autostradă pe care se va circula la anul, ceea ce ar reprezenta totuşi un record. Mi-aş dori să fie cât mai mulţi kilometri. În primul rând, sunt loturile care au fost primele semnate, cele de la Ploieşti spre Buzău, sunt două loturi din trei, dar modul în care se lucrează de la Buzău în sus, în nord, până spre Paşcani este lăudabil şi este de menţionat„. Aceasta este declaraţia lui Sorin Grindeanu de astăzi. Este una dintre multele declaraţii din ultimii douăzeci de ani, care promit construirea a mulţi kilometric de autostradă.
Încercăm un scurt istoric:
4 februarie 1967 – a început construirea primei autostrăzi din România – A1 Bucureşti – Piteşti.
Considerată o autostradă importantă, A1 face parte din Coridorul IV pan-european de transport. Este încă în construcţie, chiar dacă primul kilometru a fost făcut abia în 1967, dar există trei segmente funcţionale:
- Primul segment are o lungime de 109,6 km şi leagă Bucureştiul de Piteşti. Acest segment începe în vestul Bucureştiului şi se încheie la intersecţia DN7, la nord de Piteşti.
- Cel de-al doilea segment are 188 km şi porneşte din Valea Oltului la Boiţa, ocolind oraşul Sibiu prin est şi nord (între localităţile Şelimbăr, Orăştie şi Deva).
- Tronsonul Margina-Nădlac reprezintă al treilea segment şi are o lungime de 158 de km.
Autostrada A1 a fost prima autostradă construită în România, între anii 1967 şi 1972 şi a fost refăcută între 2007 şi 2022.
Când lucrările vor fi gata, această autostradă va conecta Bucureşti cu Piteşti, Sibiu, Sebeş, Deva, Lugoj, Timişoara, Arad şi Nădlac, oferind legătura cu autostrada M43 din Ungaria spre Seghedin.
În prezent, se desfăşoară lucrări pe segmentul Piteşti-Nord – Curtea de Argeş, iar loturile Curtea de Argeş – Tigveni, Tigveni – Cornet şi Cornet – Boiţa sunt în faza de proiectare.
Aşadar, tronsonul Bucureşti – Piteşti a reprezentat prima autostradă construită în România, cu o lungime de 96 de km, care a legat cele două oraşe în perioada 1967 – 1972. Între 1997 şi 2000, autostrada a fost reabilitată, iar în 2007 a fost adăugat un nou tronson în lungime de 13,6 km, care ocoleşte Piteştiul prin est.
De asemenea, în 2008, în zona Braşov, a fost construit un pasaj subteran cu o bandă de sens, prin care DN7 trece sub DN/C, legând Piteştiul de Curtea de Argeş.
Pasajul a eliminat ambuteiajele care se formau la acea intersecţie şi care, uneori, se întindeau până la autostradă.
Centura Sibiului înconjoară oraşul de la nord şi est şi are o lungime de 17,5 km. A fost inaugurată la 1 decembrie 2010. Aceasta este însoţită de un drum suplimentar de legătură, în lungime de 3,3 km.
În noiembrie 2011 a început construcţia tronsonului de autostradă între Orăştie şi Sibiu. Are o lungime de aproape 82 de km. Acest segment a fost împărţit în patru loturi. Lucrările au început la primele două loturi, initial, şi însumează 44 km.
Primul lot, Orăştie – Sebeş, a fost atribuit cmpaniei Strabag, iar cel de-al doilea lot, Sebeş – Cunţa,a fost atribuit asocierii Straco Group – Studio Corona Civil Engineering.
În decembrie 2013, lucrările s-au încheiat pe porţiunea dintre Cunţa şi Orăştie, inclusiv pe Centura Sebeş.
Totuşi, lucrările au întâmpinat dificultăţi în zona unde a fost construit un viaduct, din cauza alunecărilor de teren, iar în toamna lui 2014, lucrările au fost abandonate, desi, iniţial, guvernul anunţase că tronsonul va fi deschis la 14 noiembrie 2014, asta chiar dacă siguranţa acestuia era pusă sub semmnul întrebării.
În anul următor, recepţia lucrărilor nu a fost finalizată, iar în septembrie tronsonul a fost complet închis pentru reconstrucţia unei porţiuni de 300 de metri afectat de infiltrarea apei. Deşi CNAIR (atunci CNADNR) anunţase că lucrările vor fi puse pe hold pentru o lună şi jumătate, lucrările nu au mai fost finalizate în decembrie.
În 2015, guvernul a fost schimbat, iar în primăvara anului următor şeful de atunci al CNAIR a fost înlocuit. Noul manager a constatat că procedurile de licitaţie pentru refacerea celor 300 m ar durea prea mult şi ar putea prelungi perioada de închidere a tronsonului.
Ca soluţie, CNADNR a decis atunci ca lucrările să fie realizate în întregime în regie proprie, iar procesul de achiziţie a utilajelor şi materialelor de construcţie a nceput în paralel cu proiectarea unei soluţii tehnice. Soluţia tehnică aleasă a implicat realizarea a şase tranşee drenante, dispuse transversal pe ampriza autostrăzii, dintre care patru au avut o lungime de 65 de metri, iar două – de 285 de m.
Aceste tranşee au fost umplute cu piatră spartă, rambleu din balast şi balast stabilizat, urmate de cele trei straturi de asfalt: stratul de bază, stratul de legătură şi stratul de uzură.
Termenul estimat pentru redeschiderea tronsonului a fost sfârşitul lui septembrie, iar lucrările au început în august. La începutul lui septembrie, tranşeele drenante au fost finalizate şi umplute cu piatră spartă, iar următorul pas a constat în construirea corpului autostrăzii. Tronsonul a fost redeschis la 10 octombrie 2016.
Retrospectivă a drumurilor noastre care, poate, se vor termina odată
Din 1990 şi până acum, România a crescut de la 113 km la aprox. 1000 (spre comparaţie, Polonia a crescut de la 380 de km la 4.300 de km). Ritmul de construcţie a fost de 24 de km de autostradă pe an. Un raport din 2003 al IPTANA (fostul Institut de Proiectări pentru transporturi Auto, Navale şi Aeriene) arată că peste 68% din lungimea drumurilor naţionale modernizate aveau deja o durată de exploatare expirată – 5.000 de km erau într-o stare rea şi foarte rea.
În raport se mai menţiona că o mare parte din drumurile clasificate în reţeaua europeană E nu îndeplineau cerinţele stabilite în Acordul European asupra marilor drumuri de circulaţie internaţională în cee ace priveşte lăţimea carosabilului şi acostamentele, iar capacitatea portantă a structurii rutiere era sub nivelul necesar.
În 2022, România a inaugurat aprox. 53 de km de drum de mare viteză. Printre aceste inaugurări se numără primul tronson de drum expres din România, tronsonul Balş – Slatina, având o lungime de 39,85 de km şi construit de Constructor UMB, la un cost de 1,45 mld de lei. De asemenea,a fost deschisă circulaţia pe segmentul din autostrada A1 Sibiu – Boiţa, cu o lungime de 13,17 km, construit de Porr, la un cost de 612 mil. de lei.
Aceste lucrări au apropiat România de borna simbolică de 1000 km de drumuri de mare viteză, adică aprox. 954,7 km de autostrada şi 39,85 km de drum expres, adică un total de 994,55 km.
Tot în 2022 a fost finalizat pasajul de la Domneşti, un pasaj de tip giratoriu-suspendat peste Centura Capitalei, care a fost un proiect cu problem şi întârzieri început încă din 2017. Acest pasaj a fost construit de Tracon, la un cost de 91,5 mil. de lei.
Alte proiecte finalizate în 2022: Centura Tecuci (7 km) şi Centura Satu Mare (19 km, din care 4 km au fost lăsaţi deschişi din 2021).
Cu toate acestea, anul 2022 putea fi mai rodnic în cee ace priveşte deschiderea proiectelor de infrastructură rutieră. Unul dintre eşecurile majore a fost nereuşita inaugurării Podului peste Dunăre de la Brăila, care nu a fost nici măcar finalizat în cee ace priveşte structura propriu-zisă. Acesta este cel mai complex proiect al CNAIR şi unul dintre cele mai scumpe în execuţie în momentul respectiv.
Un alt eşec a fost nedeschiderea parţială a tronsonului 2 al Autostrăzii A0 Sud (16,5 km), care avea toate şansele să fie finalizat în acel an, dar autorităţile nu au pus presiune pe constructor pentru a-l finaliza. Acest tronson ar fi fost deosebit de util pentru ocolirea Capitalei.
Pentru 2023, există premisele ca mai multe proiecte să fie finalizate şi deschise publicului.
România avea 8.000 de km de drumuri neasfaltate în 2018
România dispune, în total, de 86 199 km de drumuri publice (sursa: INS). Din această cifră, 17.530 de km sunt drumuri naţionale, în timp ce restul sunt împărţite în mod egal între drumuri publice şi drumuri comunale. 28,4% din totalul drumurilor, adică 24.516 km, sunt încă drumuri pietruite şi de pământ.
Din aceste drumuri, 8.331 km sunt drumuri neasfaltate, inclusive 18 km de drumuri naţionale şi peste 1.500 km de drumuri judeţene. Ultimul drum naţional de pământ a fost asfalt în 2018 (este vorba de DN24C – Rădăuţi Prut şi Manoleasa).
La sfârşitul lui 2021, România deţinea 931 km de autostradă, ceea reprezintă puţin peste 1% din totalul drumurilor publice din ţară. În 2019, CNAIR estima că, până în 2020, vor fi deschise pentru circulaţie aproximativ 1 000 km de autostrada, iar până în 2022 se va ajunge la 1.400 km.
Cum e în alte ţări
Bulgaria. Avea 19.917 km de drumuri publice, adică mai puţin de un sfert din lungimea reţelei de drumuri din România. Cu toate acestea, în Bulgaria existau doar 318 km de drumuri neasfaltate şi 170 de km de drumuri pietruite. 806 km erau autostrăizi, adică aprox. 4% din totalul drumurilor publice.
Ungaria. În 2020, avea 32.395 de km de drumuri naţionale, potrivit statisticilor oficiale. Din această lungime, autostrăzile reprezentau în total 2.253 de km, iar drumurile neasfaltate sau pietruite erau sub 300 de km. Budapesta se situează în topul European al densităţii reţelei de autostrăzi, având o valoare de 120 de km de autostrada la mia de locuitori, peste Berlin.
Serbia. În 2022, avea 936 de km, dar reţineţi că această ţară este mai mica de trei ori faţă de România. Are o reţea de 45.000 km de drumuri publice.
Polonia. Polonia a înregistrat o creștere de la aproximativ 380 km la aproape 4.300 km de autostradă. Pe măsură ce vecinii noștri au accelerat ritmul de construcție al autostrăzilor, România s-a confruntat cu dificultăți în repararea șoselelor naționale și în îmbunătățirea imaginii țării ca urmare a stării precare a drumurilor din anii ’90.
Spania. Este ţara cu cei mai mulţi kilometric de autostradă (16.204 km în 2020), urmată de Germania (12.845 km în 2020), Franţa (11.882 de km în 2020) şi Italia (6.641 de km în 2020).
