Potrivit publicației britanice Daily Express, Suedia nu poate exclude scenariul unui „atac armat” din partea Rusiei și trebuie să își redefinească strategia de securitate pentru a reflecta „amenințarea pe termen lung” reprezentată de Vladimir Putin, inclusiv posibilitatea unui război nuclear, a constatat comisia de apărare a națiunii nordice.
În momentul de față, Suedia se străduiește încă să convingă Turcia să nu-i mai blocheze candidatura la NATO din cauza temerilor că ar adăposti „teroriști” kurzi.
O comisie parlamentară specială de apărare a declarat luni, 19 iunie, că apărarea țării trebuie să se adapteze la „acțiunile agresive ale Rusiei” și la creșterea tensiunilor geopolitice din est, o referire la activitatea suspectă continuă a Chinei în jurul Taiwanului și în regiunea Indo-Pacific.
Raportul, intitulat „Vremuri serioase”, susține că Rusia și China sunt responsabile pentru o „situație de securitate deteriorată”.
Raportul sugerează că Rusia „manifestă o tendință de risc ridicat” de a efectua noi „atacuri armate” împotriva vecinilor săi și chiar împotriva altora.
Comitetul format din reprezentanți ai tuturor partidelor, care este susținut de experți în domeniul securității și care se ocupă de probleme majore precum politica de securitate, a adăugat că situația din Ucraina ar putea escalada până la utilizarea armelor nucleare sau a altor arme de distrugere în masă.
Constatările acestora au fost publicate în aceeași zi în care președintele american Joe Biden a declarat că perspectiva unui război nuclear cu Rusia este „reală”.
În același timp, Kremlinul susține că nu-și va recupera rachetele nucleare recent donate din Belarus până când SUA nu-și vor retrage propriile desfășurări europene.
Suedia și-a sporit deja drastic gradul de pregătire militară și urmează să atingă pragul stabilit de NATO de 2% din PIB pentru cheltuielile de apărare până în 2026.
Cu toate acestea, Peter Hultqvist, membru al comisiei și fost ministru al Apărării, a declarat luni reporterilor că este nevoie ca țara sa să facă mai mult. Acesta a spus că Suedia are nevoie de o „armată mai mare” până în 2025-2030, inclusiv de cel puțin 10.000 de recruți pe an, față de nivelul actual de aproximativ 5.000-6.000 de recruți.
Suedia și Finlanda au solicitat să adere la NATO la două luni după invazia Rusiei în Ucraina, dar, în timp ce Finlanda a fost acceptată în luna aprilie a acestui an, președintele turc Recep Tayyip Erdogan blochează în continuare candidatura Suediei. Motivul acestui boicot se bazează pe ideea că Suedia ar permite Partidului Muncitorilor din Kurdistan – un grup considerat ca fiind terorist de partea turcă – să trăiască și să lucreze acolo.
Mulți oficiali occidentali au crezut că Erdogan va renunța la poziția sa fermă după alegerile prezidențiale din mai – alimentarea sentimentului antikurd a fost un instrument pe care l-a folosit atât pentru a consolida sprijinul naționalist, cât și pentru a-l critica pe candidatul său din opoziție, Kemal Kilicdaroglu, care a apărat în mod deschis populația kurdă din Turcia. Cu toate acestea, Erdogan și-a menținut poziția și după câștigarea alegerilor.
Autor: Tom Watling; sursa:express.co.uk.
