Potrivit EURACTIV, Germania va contribui la consolidarea Flancului Estic al NATO prin staționarea permanentă a 4.000 de soldați suplimentari în Lituania, a anunțat luni, 26 iunie, ministrul german al Apărării, Boris Pistorius, renunțând astfel la politica anterioară a Berlinului.
Germania a promis întăriri pe Flancul Estic al NATO în Lituania ca răspuns la războiul Rusiei, dar până săptămâna aceasta a refuzat să confirme dacă această contribuție va fi permanentă. „Germania este pregătită să trimită o brigadă consolidată care să staționeze permanent în Lituania”, a declarat Pistorius reporterilor la Vilnius, unde s-a întâlnit cu omologul lituanian, Arvydas Anušauskas.
Conform înțelegerii Berlinului cu privire la acordul încheiat la summitul NATO din iunie anul trecut de la Madrid, trupele și echipamentele germane vor fi „pre-poziționate” în stare de alertă ridicată pe teritoriul german și vor fi trimise în Lituania în cazul unei crize. Acest impas a provocat însă tensiuni serioase între cele două țări în ultimul an, au declarat diplomați NATO pentru EURACTIV.
Schimbarea poziției Germaniei, care mărește dimensiunea grupului de luptă cu încă o brigadă de 4.000 de soldați, este un pas important, deoarece ar însemna mai mult decât dublarea prezenței NATO în această țară.
Grupul de luptă al NATO alocat Lituaniei este format în prezent din 1.600 de militari, dintre care 800 sunt asigurați de Germania, potrivit unui purtător de cuvânt al Comandamentului Forțelor Întrunite al Bundeswehr-ului. Țările de Jos, Belgia, Cehia, Norvegia, Croația și Luxemburg contribuie, de asemenea, pe teren.
„Condiția prealabilă [pentru desfășurarea forțelor] este ca infrastructura necesară să fie pusă la punct – cazărmi, terenuri de antrenament și depozite”, a declarat Pistorius cu privire la furnizarea de trupe suplimentare.
„Acesta este un mesaj puternic și o recunoaștere a faptului că Flancul Estic trebuie să fie fortificat”, a declarat ministrul lituanian de Externe, Gabrelius Landsbergis, ca răspuns la acest anunț.
Lituania a întârziat adoptarea bugetului pentru astfel de facilități, până în momentul în care Berlinul a comunicat cu exactitate câte trupe și ce echipamente va trimite. Vilnius a declarat că se va asigura că va crea toate condițiile necesare pentru realizarea infrastructurii pentru găzduirea noilor forțe.
Tentativă de lovitură de stat în Rusia
Momentul anunțului lui Pistorius coincide cu evoluțiile majore privind războiul din Ucraina.
Sâmbătă, Grupul Wagner, care a jucat un rol crucial în susținerea invaziei Rusiei în Ucraina, a mărșăluit spre Moscova în ceea ce pare a fi fost o tentativă de lovitură de stat. Liderul Wagner, Evgheni Prigojin, și-a retras acum combatanții și s-ar fi retras în Belarus, ca parte a unui acord cu președintele rus Vladimir Putin, negociat de președintele Belarusului, Alexander Lukașenko.
Cu toate acestea, rămâne îngrijorarea cu privire la impactul pe care instabilitatea politică din Rusia l-ar putea avea asupra statelor membre NATO de la granița de est.
Tulburările din Rusia vor avea inevitabil consecințe asupra securității țărilor vecine, a avertizat duminică președintele Lituaniei, Gitanas Nauseda.
„Dacă Prigojin sau o parte a Grupului Wagner ajunge în Belarus cu planuri și intenții neclare, asta va însemna doar că trebuie să consolidăm în continuare securitatea frontierelor noastre estice”, a adăugat el.
La jumătatea lunii iulie, capitala lituaniană va găzdui summitul anual al NATO, unde se așteaptă ca șefii de stat ai Alianței să adopte noi planuri de apărare pentru zona euroatlantică și să discute despre parcursul Ucrainei spre aderare.
Autor: Alexandra Brzozowski, Aurélie Pugnet & Nick Alipou; sursa: euractiv.com.
