UPDATE, ORA 21.33
Alegătorii din Bosnia şi Herţegovina au votat duminică fără multe iluzii, într-un climat de criză marcat de ameninţări secesioniste, divizări etnice în creştere şi temeri privind noi turbulenţe, informează AFP.
Alegătorii au participat la un scrutin complex, pentru a-i desemna pe cei trei membri ai preşedinţiei colegiale bosniace, pe deputaţii Parlamentului central şi pe cei ai celor două entităţi, precum şi, în ceea ce priveşte Republica Srpska (RS), preşedinţia acesteia.
Secţiile de vot s-au închis la orele 17:00 GMT, însă rezultatele preliminare sunt aşteptate în noaptea de duminică spre luni, notează Agerpres.
Liderii politici au promis stabilitate atunci când şi-au strecurat buletinele de vot în urne. Însă alegătorii păreau mai degrabă deziluzionaţi, potrivit AFP.
Bosnia este împărţită între o entitate sârbă, Republica Srpska (RS), şi o federaţie croato-musulmană, legate de o putere centrală slabă, care este adesea paralizată. În cele trei comunităţi, liderii politici se angajează în supralicitarea naţionalismului pentru a rămâne la putere, în timp ce toţi mai mulţi locuitori aleg exilul, în faţa absenţei perspectivelor atât politice, cât şi economice.
Aproape 500.000 de oameni au părăsit ţara de la ultimul recensământ din 2013, când existau 3,5 milioane de locuitori, potrivit estimărilor Uniunii pentru o Revenire Durabilă, un ONG local.
ŞTIREA INIŢIALĂ
Astăzi, cetățenii Bosniei și Herțegovinei merg la urne pentru a-i desemna pe cei trei membri ai preşedinţiei colegiale bosniace, pe deputaţii Parlamentului central şi cei ai celor două entităţi, precum şi pentru a alege președinția Republicii Srpska (RS).
Dincolo de complexitatea procesului alegerilor în sine, cele de azi au loc într-un moment în care Europa se confruntă cu reapariția tensiunilor politice și a violenței în anumite părți ale continentului, arată un studiu realizat de New Strategy Center.
Bazată pe un sistem administrativ complicat, Bosnia este împărţită în două entităţi, una sârbă şi una croato-musulmană, la rândul ei divizată în zece cantoane.
ORGANIZARE POLITICĂ
Țara este compusă din două entități politice: Federația bosniacă și croată dominată de Bosnia și Herțegovina (FBiH) și Republica Srpska (RS) dominată de sârbi, fiecare cu propriul său sistem politic și legislativ separat, organe administrative și judiciare.
Federația bosniacă și croată (FBiH) este împărțită în zece cantoane relativ autonome și are un Parlament bicameral a cărui Cameră superioară, numită Camera popoarelor, are un număr egal de reprezentanți pentru fiecare etnie, chiar dacă marea majoritate (aproximativ 70%) sunt bosniaci, și doar 22.4% sunt croați și 2% sârbi. De asemenea, Federația are un președinte și un guvern.
Republica Srpska (RS) este o republică parlamentară unitară cu 83 de membri și președinte propriu; Adunarea Națională este organul legislativ. Structura sa administrativă include șapte regiuni și 64 municipalități.
Cele două entități au suveranitate comună asupra districtului Brčko, care a fost creat în partea de Nord a țării printr-un amendament constituțional din 2009.
Instituțiile comune de stat funcționează conform cotelor etnice, fiind reprezentate toate cele trei etnii: 2/3 pentru FBiH (1/3 bosniaci, 1/3 croați) și 1/3 pentru Republica Srpska. Aceste instituții sunt: o președinție tripartită (câte una pentru fiecare grup etnic, schimbată o dată la fiecare opt luni); un Parlament bicameral cu 42 de locuri în Camera inferioară (28 din FBiH și 14 din RS) și 15 în Camera superioară ( câte 5 locuri pentru fiecare grup etnic); un Consiliu de miniștri, organ executiv.
Bosnia și Herțegovina este măcinată de conflicte și rivalități interne, atât intra cât și inter-etnice, nu în ultimul rând datorită tocmai acestei ordini politice complicate stabilite de Acordul de la Dayton din 1995.
ALEGERI, 2 OCTOMBRIE
Astăzi (2 octombrie 2022), bosniacii vor alege împreună pe cei 42 de deputaţi ai Camerei Reprezentanţilor din Parlamentul Central (format din sârbi (ortodocşi), croaţi (catolici), bosniaci (musulmani) şi „ceilalți”.
Alegătorii, aproximativ 3,5 milioane (o cifră deseori disputată de toate partidele), vor alege de asemenea și cei trei membri ai preşedinţiei colegiale, un bosniac, un croat şi un sârb.
Ulterior, cei 15 deputaţi ai Camerei Popoarelor din Parlamentul central (câte cinci pentru fiecare dintre cele trei comunităţi principale) vor fi aleşi de Parlamentele celor două entităţi care alcătuiesc ţara.
La rândul său, fiecare entitate urmează să voteze.
În Republica Srpska (RS), entitatea sârbă, alegătorii îi vor desemna pe cei 83 de deputaţi ai Parlamentului unicameral, instalat în nord, la Banja Luka, precum şi pe preşedintele entităţii şi pe cei doi vicepreşedinţi (aceștia urmează să-i reprezinte pe bosniaci şi croaţi).
De partea cealaltă, entitatea croato-musulmană îi va alege pe cei 98 de cetățeni (bărbaţi şi femei) din Camera Reprezentanţilor a Parlamentului precum și aproape 300 de deputaţi în Adunările celor zece cantoane.
Ulterior, deputații Adunărilor celor zece cantoane vor alege 58 de deputaţi bosniaci, croaţi, sârbi şi „alţii” din Camera Popoarelor a Parlamentului acestei entităţi.
POPULAȚIE
Pe lângă bosniaci, sârbi şi croaţi, care reprezintă aproximativ 96,3% dintre cetățeni, mai trăiesc aici urmașii unei comunități evreiești, ai romilor sau ai altor minorități, numiți în constituție, „ceilalți”, „alții”.
Mizele alegerilor de astăzi sunt mai mari ca oricând. Candidații Alianței Sârbe a Social Democraților independenți (SNSD), cei care urmează să fie în prezent în fruntea Republicii Srpska, dominată de sârbi, își fac clar intențiile de secesiune, în timp ce minoritățile croate și sârbe din Federația Bosnia și Herțegovina, entitatea bosniacă-croată a țării, cer reforme electorale.
Unii analiști spun că nu numai principiile, ci și pacea de la Dayton sunt amenințate, aceste alegeri urmând să decidă viitorul Bosniei și Herțegovinei, integrarea sa europeană și poate însăși unitatea sa ca stat.
Bosniacii, reprezentând cea mai numeroasă populație a țării, respectiv 50,1%, susțin întărirea statului central, în defavoarea minorităților.
Sârbii (30,8%), militează pentru autonomie teritoriala (49% din suprafaţa ţării) şi revendică anumite domenii cheie, cum ar fi justiția, taxele și impozitele, informațiile, armata, aflate, la presiunea Occidentului, la nivel central.
De partea cealaltă, croaţii (15,4%), susțin propria lor entitate politică.
Bosnia Herțegovina înregistrează unele dintre cele mai mari rate ale șomajului, acesta afectând aproape 30% din populația activă, în timp ce, potrivit estimărilor unui ONG local (Uniunea pentru o Revenire Durabilă), aproape jumătate de million de oameni au părăsit țara, de la ultimul recensământ, din 2013.
