Citiți în rândurile de mai jos despre amănuntul uimitor legat de motivarea din dosarul Radu Mazăre-retrocedări.
Astfel, motivarea din dosarul în care fostul primar PSD de Constanța Radu Mazăre a fost condamnat în 2017 la fond pentru unele retrocedări are câteva rânduri, dar judecătorului i-a luat un an să o scrie.
Concret: judecătoarea Corina Mîndrilă (fostă Dăescu, fostă Gherghișan), de la Curtea de Apel București (CAB), a explicat de ce Mazăre nu ar trebui să execute în penitenciar pedeapsa de 4 ani în dosarul retrocedărilor de pe litoral (sentința fiind pronunțată cu suspendare, în baza vechiului Cod Penal): faptele sunt din 2002-2004, judecata a început în 2008, iar pronunțarea a venit în 2017, scrie Ziare.com, precizând că infracțiunile se prescriu în 2020.
Edilul este acuzat, alaturi de alti functionari, de atribuirea nelegala a unor terenuri, prejudiciul estimat de DNA ridicandu-se la 114 milioane de euro.
In acest caz, din 37 de inculpati trimisi in judecata: 9 au fost condamnati la inchisoare cu suspendare, 25 au fost achitati, iar in cazul a 3 persoane s-a decis incetarea procesului penal ca urmare a decesului.
Prin decizia din iulie 2017, CAB a desfiintat mai multe inscrisuri ale Primariei Constanta. Practic, instanta a decis anularea mai multor retrocedari facute de primarul Radu Mazare.
Magistratul Corina Mindrila a motivat pe cateva randuri de ce a decis in cazul inculpatilor care au fost gasiti vinovati sa execute pedeapsa sub supraveghere, si nu in penitenciar.
„Cu privire la modalitatea de individualizare a executarii pedepsei, Curtea retine ca faptele au fost savarsite in perioada 2002-2004, trimiterea in judecata a avut loc in 2008, punandu-se in discutie depasirea termenului rezonabil, situatie in care conform practicii CEDO o sanctiune mai usoara ce urmeaza a fi aplicata unui inculpat este considerata un remediu eficient pentru depasirea termenului rezonabil de desfasurare a procedurilor judiciare indreptate impotriva inculpatului, motiv pentru care va aplica pedepse orientate catre minimul special in modalitatea executarii suspendarii sub supraveghere”, se arata in motivarea CAB.
In cazul achitarilor date in cazul uneia dintre cele mai grele acuzații (asocierea in vederea savarsirii de infractiuni), judecatorul Mindrila a aratat ca in dosar „nu exista interceptari telefonice, ambientale care sa dovedeasca la nivelul personal un alt tip de coeziune decat cea profesionala, inerenta in cazul unei institutii publice ca primaria„.
„Condamnarea inculpatilor pentru infractiunea de asociere in vederea savarsirii de infractiuni nu se poate baza exclusiv pe existenta unor relatii intre inculpati, de serviciu sau de rudenie, prietenie, afaceri, ci acestea trebuie coroborate si cu alte mijloace de proba care sa demonstreze, fara dubiu, vinovatia acestora„, a motivat Curtea de Apel Bucuresti.
