Alegerile din Franța sunt decisive pentru viitorul Uniunii Europene, deoarece o schimbare politică la Paris poate influența toată politica europeană din următorii ani. Franța va trebui să-și aleagă duminică noul președinte, iar lupta pentru turul doi se dă între Emmanuel Macron, actual președinte, Marine Le Pen, lidera partidului Adunarea Națională, și Jean-Luc Melenchon, liderul partidului Franța Nesupusă.
Emmanuel Macron a pierdut multe procente în ultimele săptămâni, de când a început războiul în Ucraina. Încrederea în președintele Franței este în scădere, coborând la 26% în intenția de vot, în timp ce Le Pen a urcat la 22%, iar Melenchon a ajuns la 17%, potrivit celor mai recente sondaje realizate de francezi. De asemenea, scade și diferența dintre Macron și Le Pen pentru turul doi, fiind în prezent 53 la 47, în favoarea președintelui Franței. Dintre cei trei, doar Macron este cel care pierde în fiecare zi, în timp ce Le Pen și Melenchon continuă să atragă tot mai mulți cetățeni de partea lor.
Valerie Pacresse, reprezentata republicanilor care intra în campania electorală cu mari speranțe, a coborât foarte mult în intențiile de vot, ajungând la doar 10%, iar Eric Zemmour, candidatul de extrema-dreapta, a scăzut la 9%. Cei doi nu mai contează în cursa pentru alegerile prezidențiale din Franța, ci doar pentru calculele pentru turul doi.
În 2017, Macron câștiga în primul tur cu 24%, urmat de Le Pen cu 21,3%, Fillon, candidatul republicanilor, cu 20%, și Melenchon, cu 19,6%. Macron nu a câștigat foarte mult din prăbușirea republicanilor, pentru că în cursă a intrat Zemmour, care s-a dovedit un candidat destul de abil pentru electoratul de dreapta. La fel nici Melenchon nu a profitat de pierderile Socialiștilor (Hidalgo), care acum sunt cotați la 2% spre deosebire de 6% în 2017, deoarece Jadot, cu Partidul Verzilor, a intrat în cursa pentru prezidențiale și e măsurat la 5% în intenția de vot.
Bătălia din 2022 va fi decisă de prezența la urne și voturile celor indeciși. Ultimele ore ale campaniei electorale sunt decisive pentru a-i convinge pe indeciși, iar Le Pen și Melenchon au prima șansă pentru a realiza acest lucru. 37% dintre francezi declară că vor merge la vot, dar încă nu știu cu cine să voteze, arată sondajele. Pe acest 37% se vor bate primii trei candidați, care sunt favoriți.
Rusia, un subiect controversat
Rusia este un subiect care provoacă multe dezbateri în rândul politicienilor francezi. Marine Le Pen este candidat care are cele mai bune relații cu Rusia, chiar dacă Emmanuel Macron vorbește constant cu președintele Vladimir Putin.
În campania electorală din 2022, Le Pen a vorbit despre o Rusia care poate să redevină „aliatul” Franței, după ce se va termina războiul din Ucraina, și care ar putea face parte dintr-o construcție europeană pentru apărare. În viziunea lui Le Pen, NATO este o „organizație de război” și a refuzat să-l atace sau să-l critice pe Vladimir Putin. Candidata a fost de mai multe ori criticată pentru relațiile sale cu Rusia, existând chiar și o poză cu Le Pen și Putin sau dovezi care arată că partidul ei a primit bani din Rusia.
Nici Melenchon nu a scăpat de critici, chiar dacă s-a poziționat împotriva lui Putin. Melenchon a declarat de mai multe ori: „Nu există un alt vinovat decât Putin”, însă acesta rămâne împotriva NATO, pe care o consideră „o mașină pentru a provoca probleme, un instrument al imperiului american în declin”. Inclusiv Melenchon își dorește o ieșire a Franței din NATO pentru a se putea apăra singură.
Emmanuel Macron nu a fost criticat pentru relațiile bune cu Rusia și Vladimir Putin, chiar dacă el este cel care a încercat de mai multe ori să atragă Rusia de partea Franței. În 2019, chiar Macron spunea, la întâlnire cu Putin, că voia o Europa de la Lisabona la Vladivostok, un proiect mai vechi al lui De Gaulle. Dintre cei trei favoriți, Macron este candidatul cel mai pro-UE și pro-NATO. Chiar dacă a vorbit de mai multe ori despre suveranitate europeană, apărare europeană, totul a rămas la nivel de concept și a întărit poziția Franței în NATO. Tot în 2019, Macron declara că NATO era în „moarte cerebrală” și în 2022 a revenit și a spus că nu regretă acea declarație, insistând în continuare pe refacerea securității europene.
Macron capitalistul vs. Melenchon socialistul
Unul dintre subiectele care l-au ajutat pe Melenchon să recupereze a fost și scandalul McKinsey, o companie americană de consultanță. Macron poate avea mari probleme cu justiția, după ce s-a deschis o anchetă pentru a stabili dacă sunt legale contractele de consultanță ale guvernului francez cu McKinsey. De când a ajuns președinte al Franței, Guvernul de la Paris plătește de două ori mai mulți bani pentru consultanța americană. De la 400 de milioane de euro, în 2018, pe consultanță s-a ajuns la 900 de milioane de euro în 2021. McKinsey este compania preferată de președintele Franței, iar acest lucru i-a atras numeroase critici.
Melenchon a ieșit la atac cu un program socialist care ar putea atrage multe categorii ignorate de Macron. Socialistul vrea creșterea salariului minim net la 1.400 de euro, pensionare la 60 de ani, reconstrucția spitalelor publice și creșterea numărului de medici și infirmiere, modificări legislative care să le permită cetățenilor să blocheze sau să impune anumite legi, dreptul de vot la 16 ani, egalitate salarială între femei și bărbați, creșterea salariilor pentru bugetari (în special pentru profesori), controlul prețului la gaze, carburanți și energie electrică și multe alte măsuri.
