Moțiunea de cenzură depusă de USRPLUS și AUR rămâne blocată în Parlament, după ce parlamentarii PNL, UDMR și PSD au votat, în ședința Biroului Permanent Reunit (BPR), să o amâne până după 15 septembrie 2021, când Curtea Constituțională ar putea decide dacă acceptă sesizarea făcută de PNL sau o respinge. Guvernul României, condus de Florin Cîțu, a sesizat CCR în această chestiune, acuzând că moțiunea a fost depusă nelegal. Premierul Florin Cîțu îi acuză pe cei doi președinți ai Camerelor din Parlament că au anunțat prea târziu Guvernul că s-a depus moțiunea de cenzură.
„Dacă am accepta ideea că Parlamentul poate comunica moțiunea de cenzură Guvernului oricând după depunerea acesteia, am putea ajunge la abuzuri din partea Parlamentului, inclusiv prin comunicarea moțiunii de cenzură cu o zi înainte de a se dezbate sau chiar în ziua dezbaterii. Chiar dacă am utilizat un argument de tipul reductio ad absurdum, acesta este util pentru a înțelege de ce comunicarea moțiunii de cenzură Guvernului în ziua în care aceasta a fost depusă este o condiție constituțională care nu poate fi încălcată și, dacă a fost încălcată, nu poate fi acoperită ulterior”, se arată în sesizarea depusă de Guvern.
Curtea Constituțională s-ar putea pronunța abia peste câteva săptămâni, pentru că procedurile sunt destul de lungi. Judecătorii constituționali vor trebui să analizeze dacă există un conflict între Guvern și Parlament, iar acest lucru nu are treabă cu moțiunea de cenzură. Guvernul nu a făcut sesizare împotriva moțiunii, ci împotriva procedurilor din Parlament.
Augustin Zegrean, fost președinte CCR, a anunțat că sesizarea depusă de Guvern nu blochează moțiunea de cenzură: „Asta nu este treaba CCR, faptul că au sesizat Curtea au făcut așa ca să se afle în treabă, pentru că oricum sesizarea la Curte nu suspendă mersul înainte a dezbaterii moțiunii”. Parlamentul ar trebui să continue cu dezbaterea și votarea moțiunii de cenzură, însă parlamentarii PNL, PSD și UDMR au votat să o amâne după pronunțarea CCR.
Ce spun regulamentele parlamentare și Constituția
Atât Constituția României, cât și regulamentele parlamentare sunt de partea celor de la USRPLUS și AUR. În momentul în care o moțiune are numărul de semnături necesar nu mai poate fi oprită de parlamentari. PSD nu a reușit să blocheze moțiunea de cenzură nici în 2019, când avea singur peste 40% din voturi în Parlament.
Constituția României, la art. 113, explică foarte clar termenele care trebuie respectate: „alin (3) Moţiunea de cenzură se dezbate după 3 zile de la data când a fost prezentată în şedinţa comună a celor două Camere.”
Pe data de 7 septembrie 2021, moțiunea de cenzură a fost trimisă Guvernului. Întârzierea se datorează faptului că nu a existat cvorum în mai multe ședințe ale Birourilor Permanente Reunite ale Camerei Deputaților și Senatului. Ludovic Orban, președintele Camerei Deputaților, și-a asuma răspunderea și a informat Guvernul cu privire la moțiunea de cenzură depusă.
Dacă s-ar fi respectat Constituția, moțiunea ar fi trebuit dezbătută chiar pe 10 septembrie 2021, când era ultima zi. Moțiunea doar a fost citită în Parlament, pe data de 9 septembrie 2021. Atât timp cât în ședința Birourilor Permanente Reunite ale Camerei Deputaților și Senatului nu va exista cvorum pentru a stabili calendarul moțiunii, adică dezbaterea și votarea, procedura va rămâne blocată în Parlament.
De asemenea, în Regulamentul activităţilor comune ale Camerei Deputaţilor şi Senatului este menționat același termen de 3 zile pentru dezbatere, de la data prezentării în ședința comună a celor două Camere. Acest termen nu a fost respectat pentru că în ședința Birourilor Permanente Reunite nu s-a putut stabili calendarul și moțiunea nu a mai intrat la dezbatere și vot.
Când ar putea fi dezbătută moțiunea de cenzură
Președinții celor două Camere din Parlament ar putea să-și asume din nou răspunderea pentru stabilirea calendarului moțiunii de cenzură, în lipsa cvorumului în ședința BPR. Conflictul este mai ales în interiorul Parlamentului, pentru că moțiunea este blocată de lipsa cvorumului din ședința BPR. Totuși, Constituția cere ca moțiunea să fie dezbătută în 3 zile de la prezentarea ei în ședința comună. Un regulament al Camerelor nu poate fi superior Constituției, prin urmare, parlamentarii sunt nevoiți să-și organizeze activitatea în funcție de prevederile Constituției. Președinții celor două Camere ar putea să se folosească de această situație și să respecte prevederile constituționale, pentru a introduce la vot moțiunea de cenzură.
Deputatul Ionuț Moșteanu a anunțat că USRPLUS intenționează să introducă moțiunea în plen. „Anca Dragu a făcut o scrisoare către preşedintele Camerei Deputaţilor pentru convocarea plenului reunit, Orban e plecat şi a desemnat atribuţiile unui coleg, vicepreşedinte PNL. Astăzi nu vom avea un plen reunit pentru dezbaterea moţiunii”, a spus Moșteanu.
Lucrurile nu sunt simple deloc pentru Ludovic Orban, care ar putea fi acuzat de colegii săi din partid că forțează căderea guvernului PNL dacă va introduce moțiunea de cenzură în plen. Totuși, pentru ca moțiunea să treacă, USRPLUS și AUR vor avea nevoie de parlamentarii PSD. Doar cele trei partide pot forma majoritatea necesară pentru a exista cvorum în plen și apoi să voteze pentru demiterea guvernului.
În cazul în care președinții celor două Camere din Parlament vor depinde de cvorumul din ședința BPR, atunci moțiunea va fi amânată în continuare, cel puțin până la pronunțarea CCR în această speță.
Mizeria și ticăloșia parlamentarilor PSD ciolacu – PNLcîțu – UDMR au condus la transformarea statului de drept, România, într-o TROACĂ.