Curtea Constituțională a României (CCR) va face schimbări importante în următoarele luni, iar partidele se pregătesc deja să voteze noi judecători care îi vor înlocui pe Valer Dorneanu, Mona Pivniceru și Daniel Morar. Cei trei își vor încheia mandatele de judecători CCR în iunie 2022, după o perioadă foarte dificilă pentru Curtea Constituțională.
CCR a fost implicată în mai multe scandaluri în ultimii ani, iar toate tentativele de depolitizare au eșuat sau au fost uitate imediat. Un proiect PSD, inițiat chiar de către Marcel Ciolacu, propunea ca judecătorii CCR să nu fi fost membri de partid în ultimii 8 ani. Chiar dacă proiectul a trecut de Camera Deputaților, acesta a rămas blocat în procedurile parlamentare și nu a devenit lege. Numai că o astfel de inițiativă ar fi neconstituțională dacă nu s-ar modifica articolul 143 din Constituție, care precizează clar condițiile pentru judecătorii constituționali.
„Nu poţi să fii propus membru al CCR dacă în ultimii opt ani de zile ai făcut parte dintr-un partid politic. Comisia de la Veneţia spune că nu poţi să barezi de tot accesul unei persoane, poţi să pui restricţii până în zece ani”, declara Marcel Ciolacu în 2021, când a depus proiectul.
USR a venit și el cu un proiect similar și a propus ca judecătorii CCR să nu fi fost membri de partid 9 ani înainte de momentul numirii în funcție. USR-iștii voiau modificarea articolelor 142 și 143 din Constituție. Inclusiv proiectul lor a fost îngropat în procedurile Parlamentare, mai ales că o modificare a Constituției nu ar fi posibilă. Astfel, judecătorii CCR pot fi în continuare aleși din rândul partidelor politice și depind de partidele politice și președintele Klaus Iohannis.
Din cei trei judecători care vor fi schimbați în 2022, unul va fi numit de Klaus Iohannis, unul va fi numit de Senat, unde președinte este Florin Cîțu, și unul numit de Camera Deputaților, unde președinte este Marcel Ciolacu.
Potrivit Constituției, președintele CCR este ales prin vot secret, cu majoritatea voturilor judecătorilor. După ce se vor face cele 3 schimbări la CCR, raportul PSD-PNL/Iohannis ar putea fi de 4 la 4, dacă Iohannis va numi un judecător, PNL prin Senat va numi un judecător, iar PSD prin Camera Deputaților va numi un judecător. Dacă PSD va profita de avantajul său din Parlament și se va alia cu AUR sau UDMR, atunci ar putea să obțină două din cele trei numiri, ceea ce i-ar permite să aibă 5 din cei 9 judecători CCR. Cu 5 judecători numiți prin aranjamentele politice ale PSD-ului, ar putea să decidă și viitorul președinte al Curții Constituționale. Între PSD și PNL va fi o întreagă bătălie pentru fotoliile libere din CCR, iar UDMR ar putea să arbitreze. UDMR îl are la CCR pe Attila Varga, care ar putea înclina spre o grupare sau alta. Dacă raportul între PNL/Iohannis și PSD va fi de 4 la 4, atunci Varga ar putea fi decisiv în următorii ani.
Valer Dorneanu a fost numit de Camera Deputaților, iar PSD va prelua acest fotoliu cu o altă numire. Mona Pivniceru a fost numită de Senat, iar Daniel Morar a fost numit de fostul președinte Traian Băsescu, potrivit Curții Constituționale. Cea mai mare dispută ar putea fi chiar pe numirea Senatului, unde PSD ar putea interveni pentru a decide noul judecător. Totodată, aceste schimbări sunt și prima și singura șansă a președintelui Klaus Iohannis de a avea un CCR favorabil deciziilor sale, cu o majoritate decisă de el și PNL. Pentru a reuși acest lucru va trebui să învingă PSD în Senat.
Cum sunt numiți judecătorii CCR
Legea 47/1992 precizează clar procedura pentru numirea judecătorilor CCR și alegerea noului președinte al Curții Constituționale:
„Art.5. – (1) Curtea Constituţională se compune din 9 judecători numiţi pentru un mandat de 9 ani, care nu poate fi prelungit sau înnoit.
(2) Trei judecători sunt numiţi de Camera Deputaţilor, trei de Senat şi trei de Preşedintele României.
(3) Curtea Constituţională se înnoieşte cu o treime din numărul judecătorilor din 3 în 3 ani.
(4) Fiecare Cameră a Parlamentului numește, la propunerea Biroului permanent și pe baza recomandării Comisiei juridice, în calitate de judecător, persoana care a întrunit votul majorității membrilor prezenți.
(5) Candidaturile se pot depune la Comisia juridică de grupurile parlamentare, de deputaţi şi de senatori. Fiecare candidat va depune “curriculum vitae” şi actele doveditoare că îndeplineşte condiţiile prevăzute de Constituţie. Candidaţii vor fi audiaţi de comisie şi de plenul Camerei. Raportul Comisiei juridice se va referi, motivat, la toţi candidaţii.
(…)
Art.7. – (1) Curtea Constituţională are un preşedinte ales prin vot secret, pentru o perioadă de 3 ani, cu majoritatea voturilor judecătorilor, în termen de 5 zile de la înnoirea Curţii.
(2) Mandatul preşedintelui poate fi reînnoit.
(3) Pentru alegerea preşedintelui, fiecare grupă de judecători numiţi de Camera Deputaţilor, de Senat şi de Preşedintele României poate propune o singură candidatură. Dacă la primul tur de scrutin nici un candidat nu întruneşte majoritatea voturilor, se va proceda la al doilea tur de scrutin între primii doi clasaţi sau traşi la sorţi, dacă toţi candidaţii obţin acelaşi număr de voturi. Operaţiunile de alegere a preşedintelui sunt conduse de judecătorul cel mai în vârstă.”
Valer Dorneanu, un președinte CCR foarte controversat
Valer Dorneanu își va încheia mandatul la conducerea Curții Constituționale, după o perioadă foarte dificilă, în care a suferit mai multe atacuri politice, mai ales din partea USR. CCR-ul condus de Dorneanu a trebuit să dezbată probleme delicate pentru democrația din România, precum Secția pentru anchetarea magistraților. CCR a stabilit că aceasta era constituțională, apoi a precizat că doar Parlamentul putea să o desființeze. CCR a avut o dispută și cu Curtea de Justiție a UE (CJUE). Judecătorii europeni din CJUE au decis că judecătorii naționali pot să nu aplice deciziile CCR dacă acestea contravin dreptului UE. Ulterior, Curtea Constituțională a răspuns CJUE și a anunțat că acest lucru ar fi posibil doar după modificarea Constituției.
De asemenea, Curtea Constituțională a avertizat că recomandările din MCV, privind desființarea Secției de anchetare a magistraților, nu sunt legi europene pentru a fi aplicate.
Valer Dorneanu a fost foarte criticat mai ales de opoziția PNL-USR, când PSD era la guvernare înainte de 2020. Mandatul său la conducerea CCR a fost unul foarte dificil, în urmă numeroaselor dispute politice între Klaus Iohannis/PNL și PSD.
