Zilele trecute, România, Bulgaria și Grecia plăteau cel mai mare preț pentru energia electrică. Astfel, România (aproximativ 616/ MWh) euro are energie mai scumpă decât toate țările nordice și un nivel mai mult decât triplu față de Spania (182,93 euro/ MWh) și Turcia (190,06 euro/ MWh). În acest context, specialiștii și guvernanții caută soluții pentru a atenua din efectele dezastrului.
De ce s-a scumpit energia electrică
Principala explicație pentru scumpirea energiei electrice este legată de războiul din Ucraina și efectele sale devastatoare pe piața energetică. Sancțiunile impuse Rusiei ca urmare a agresiunii militare au afectat nu doar Moscova ci și cea mai mare parte a Europei, prinsă într-o profundă dependență de resursele energetice din Est. Ucraina, un mare producător și exportator de energie a fost incapabilă să mai livreze pe piața energetică din Europa. Astfel că europenii s-au trezit cu o ofertă redusă drastic, dar cu o cerere la fel de mare. În acest fel, prețurile au început să crească rapid.
Pentru ca problema să fie completă, în acele state în care guvernele nu au investit de-a lungul timpului în surse alternative de energie, precum energia verde, penuria de resurse a fost și mai puternic resimțită. În România, hidrocentralele de pe marile râuri, o sursă alternativă de energie, au fost afectate și de secetă, lucru care a dus la complicații și mai mari pentru țara noastră.
Ce soluții au propus guvernanții
Pentru a diminua din efectul scumpirii energiei, guvernanții au decis să adopte o schemă prin care plafonau și compensau prețurile. În felul acesta statul acoperea o parte din facturile ridicate la energie, pentru ca această creștere abruptă a prețurilor să nu fie resimțită în totalitate în buzunarele oamenilor. Acestei măsuri s-ar putea adăuga în curând supraimpozitarea veniturilor pe care le realizează furnizorii de energie. În felul acesta, spun guvernanții, s-ar asigura bani la bugetul de stat prin care să poată fi susținută în continuare schema compensării și plafonării prețurilor. De altfel, principala slăbiciune a acestei scheme, pe termen lung, este legată tocmai de finanțarea ei din resursele statului. Altfel spus, compensarea și plafonarea nu pot fi susținute pe termen lung fără a nu afecta bugetul statului.
Ce alte soluții mai există
Compensarea și plafonarea prețurilor la energie reprezintă doar unul dintre instrumentele pe care statul român le are la dispoziție pentru a trata problema energetică. O altă variantă ar fi legată de reducerea sau suspendarea temporară a TVA-ului la produsele energetice. O țară europeană care a apelat la o astfel de măsură este Germania. Guvernul de la Berlin a decis luna aceasta să reducă TVA-ul la gazele naturale de la 19% la 7%. Măsura a fost luată pentru a încerca să atenueze povara asupra gospodăriilor şi companiilor, afectate de creşterea costurilor cu energia şi de impunerea unei noi taxe pe gaze din octombrie.
În fine, o altă soluție ar putea fi reprezentată de plafonarea tuturor prețurilor și reîntoarcerea temporară la o piață reglementată. Aceasta este de altfel soluția propusă de PSD în interiorul coaliției de guvernare. Dar pentru a măsura impactul unei măsuri, Guvernul trebuie să realizeze o analiză amplă. Momentan, guvernanții din România par a merge în continuare pe soluția compensării și plafonării, iar această măsură ar putea fi prelungită acum până în 2025.
