După demisia lui Dacian Cioloș din funcția de președinte USR, partidul va trebui să organizeze un congres în acest an pentru a-și alege noul președinte. Cătălin Drulă, fost ministru al Transporturilor, a preluat mandatul interimar și ar trebui să pregătească partidul pentru următorul congres. Marea provocare pentru actualul președinte interimar este aceea de a ține partidul unit și de a nu pierde membri. Drulă a precizat, într-o conferință de presă, că prioritatea sa „este unitatea partidului”, fiind conștient că anumite persoane pot părăsi organizația politică, ceea ce i-ar pune mari probleme la viitorul Congres.
Cătălin Drulă nu s-a afirmat vreodată ca un politician care poate lega alianțe sau care poate convinge oamenii să se mobilizeze în jurul său. În cazul grevei de la Metrorex, Drulă cerea intervenția Jandarmeriei și dosare penale pentru sindicaliști. În cazul magazinelor demolate de la Metrorex, Drulă îl trimitea pe directorul companiei să dărâme cu ranga anumite chioșcuri. Drulă a încercat să își creeze această imagine de politician dur, iar uneori a inventat inamici. Într-un partid aflat deja în conflict, Drulă riscă să toarne gaz pe foc deoarece nu este capabil să medieze sau să găsească un consens în urma negocierilor.
Aripa PLUS din USR va trebui să se decidă dacă rămâne în partid sau îl părăsește. Cele trei soluții pot fi următoarele:
1. PLUS pleacă din USR. Dacă Drulă începe să se certe cu toată lumea, așa cum făcea când era ministru, și se consideră atotștiutor, atunci membrii PLUS vor pleca din partid deoarece vor înțelege că nu există consens. Și în lipsa unui dialog constructiv, nu mai are niciun motiv să lupte.
2. PLUS rămâne în USR și candidează la congres. Reformele propuse de Dacian Cioloș pot fi implementate la congres și fostul premier va încerca să atragă de partea sa toți membrii USR care doresc schimbarea.
3. Grupul Drulă-Barna-Ghinea îi exclude pe Cioloș și alți membri care îi critică. Ar fi o măsură foarte dură care ar provoca numeroase pierderi pentru partid. Sunt șanse foarte mici să vedem așa ceva, însă nu este exclus dacă conflictul va exploda în zilele următoare. Ionuț Moșteanu, din grupul Drulă-Barna-Ghinea, a făcut o declarație interesantă în acest sens, arătând că nu se teme de plecarea celor din PLUS: „Așa a fost și cu plecarea lui Nicușor Dan, toată lumea se certa cu toată lumea, ajunsesem la 5% în sondaje, după aia ne-am redresat.”
Vlad Voiculescu, marele rival al lui Drulă?
Șansele ca Dacian Cioloș să mai candideze la congresul USR sunt foarte mici. Dacă PLUS va rămâne în USR, atunci ar putea miza pe Vlad Voiculescu, fostul ministru al Sănătății. Voiculescu este și el un politician foarte rigid și conflictual, ceea ce l-ar putea ajuta să facă față unei confruntări cu Cătălin Drulă. De câteva zile, Voiculescu a luat o pauză de la social media și nu mai publică niciun mesaj. Această tăcere lasă loc de multe interpretări.
De asemenea, Vlad Voiculescu este unul dintre politicienii USR care au cerut de mai mult timp o opoziție la PNL. Voiculescu s-a remarcat cu mai multe atacuri la adresa celor din PNL, fiind vizat chiar și președintele Klaus Iohannis.
„Asta a pecetluit PNL astăzi: împărţirea banului public între ei şi PSD, dar mai ales – şi mult mai grav – capturarea şi slăbirea şi mai puternică a tuturor instituţiilor statului. PSD şi PNL de mână cu UDMR ne vor duce din nou către un fanariotism modern”, scria Voiculescu pe Facebook.
Fostul ministru al Sănătății se bucură de o imagine bună în USR și pe scena politică, promovându-se de multe ori cu rolul de curier de medicamente. Chiar dacă tatăl său a colaborat cu Securitatea, acest lucru a fost dat uitării și a continuat să aibă acces la cele mai importante funcții.
Vlad Voiculescu deține funcția de președinte USR București și intenționează să candideze la Primăria București în 2024, chiar dacă nu a anunțat public acest lucru. A încercat și în 2020, dar a fost nevoit să renunțe la candidatură, după ce Nicușor Dan obținuse sprijinul PNL. Marea luptă pentru PLUS nu e aceea de a deține funcția de președinte al partidului, ci de a învinge grupul Drulă-Barna-Ghinea care controlează acum partidul.
Sunt două modele diferite de organizare, indiferent cine va candida la Congres, însă USR este un partid divizat între mai multe grupuri. Sunt oamenii de afaceri din jurul lui Dan Barna, ONG-iștii veniți din societatea civilă și tehnocrații lui Cioloș. Devine tot mai vizibil că e dificilă supraviețuirea acestor grupuri în interiorul partidului, iar conducerea USR va trebui să decidă în ce direcție se îndreaptă. Atât Cioloș, cât și Drulă au promovat USR ca fiind partid „liberal”, pentru a încerca să atragă din electoratul dezamăgit de PNL. Acest lucru nu i-a ajutat foarte mult în politică, atât timp cât conflictul există în interior.
