Marius Budăi, ministrul muncii, a propus creșterea salariului minim începând de anul viitor și a provocat o întreagă dezbatere pe scena politică. Chiar dacă România are o creștere economică destul de puternică, situația financiară a țării nu este una ideală după 2 ani de pandemie și un an cu un conflict militar la granițele țării.
„Însă discuţiile sunt pentru a avea o nouă creştere a salariului minim, fie la început de an, fie vedem când, dar să avem o predictibilitate pentru mediul de afaceri, dar şi ţinând cont de puterea de cumpărare a celor care lucrează pe salariul minim”, a declarat ministrul Budăi.
Problemele financiare pe care le-a traversat întreaga Uniune Europeană în ultimii 3 ani au afectat foarte mult puterea de cumpărare a românilor. Criza energetică și inflația au fost principalii factori care au pus în pericol stabilitatea economică a României.
Obligațiile României în fața CE
România s-a angajat, în 2022, să crească salariul minim în următorii 2 ani, astfel încât acesta să ajungă la 50% din salariul mediu al țării. România va trebui să implementeze Venitul Minim European și să țină cont atât de salariul mediu al țării, dar și de condițiile de trai din România, pentru că VME trebuie să le asigure cetățenilor un trai decent.
La nivelul României, valoarea coșului minim de cumpărături pentru o persoană singură este estimat la 2.708 lei. În acest moment, în România salariul minim este de 3.000 de lei brut, care după plata taxelor coboară la circa 1.900 de lei, adică cu 800 de lei sub pragul unui trai minim decent. Astfel, Guvernul trebuie să respecte directivele UE și să găsească soluții pentru a crește salariul minim ținând cont de valoarea coșului de cumpărături.
Analist economic: Există 3 categorii de angajatori
Adrian Bența, analist economic și consultant fiscal, a vorbit, pentru PS News, despre consecințele creșterii salariului minim pe economie, arătând că există 3 categorii de angajatori în România. Cele care riscă cel mai mult să fie afectate de creșterea salariului minim sau chiar să intre în insolvență/faliment sunt firmele mici, care au rate foarte mici de profit.
„E delicată treaba, pentru că nu toți angajatorii sunt identici. Avem cel puțin 3 categorii de angajatori, așa cum îi văd eu: Prima categorie, cei care au profituri mari și exploatează munca pe salariul minim, unde nu se dau alți bani nefiscalizați. Părerea mea este că aici sunt în general multinaționalele sau firmele foarte mari. Aici bineînțeles că se poate majora salariul minim pe economie. A doua categorie de angajatori este cea din zona gri, unde salariile sunt date pe salariul minim pe economie, unde se plătesc taxele la nivelul salariului minim pe economie, iar o altă parte din bani provin dintr-o zonă mai puțin fiscalizată, cu taxe mai mici, spre exemplu din dividendele patronilor respectivi. Și aici este loc de a mai crește, dar depinde cât de mult. Dacă patronii nu au profituri foarte mari, apare o problemă, nu au de unde să-și ia dividende. Și mai este cea de-a treia categorie de firme, aici sunt firmele mici care au rate foarte mici de profit, sunt zona de distribuție, munca de mână, croitorie și altele, unde salariile chiar alea sunt în mod real și sunt greu plătibile și acuma. Părerea mea este că această categorie de angajatori nu va face față sau mai reduc numărul de salariați, sau îi îngreunează pe alții. Aici este un pericol de reducere a unor locuri de muncă sau chiar insolvență/faliment”, a declarat Adrian Bența, pentru PS News.
BCE îndeamnă la creșterea salariilor
La vârful Băncii Centrale Europene (BCE) se vorbește despre creșterea salariilor și profiturile mari înregistrate de companii în ultimii ani. Christine Lagarde, președinta BCE, a încurajat statele europene să găsească soluții pentru a crește salariile.
„Până acum, salariile reale au scăzut foarte mult, în timp ce profiturile companiilor au crescut în multe sectoare. (…) Dacă atât muncitorii cât și companiile acceptă o împărțire echitabilă a cheltuielilor și o creștere salarială mai puternică reprezentată de o reechilibrare între forța de muncă și capital, atunci atât presiunile pe salarii, cât și cele pe prețuri ar trebui să se diminueze pe măsură ce se dezvoltă acest proces”, a declarat Lagarde.
BCE este conștientă că inflația foarte mare, înregistrată în toate statele membre UE, afectează în primul rând persoanele cu venituri foarte mici, iar în cazul României vorbim de persoanele cu salariul minim. Prin urmare, ministrul Budăi are un alt motiv în plus să susțină creșterea salariului minim, pentru a-i proteja pe muncitori de o inflație care se menține la circa 15% la nivelul României.
Profiturile companiilor
În ultimii 3 ani, marile companii au reușit să înregistreze profituri foarte mare de pe urma creșterii prețurilor. Cel mai mult au câștigat companiile din domeniul energetic, unde afacerile cu gaz, petrol sau energie electrică au adus miliarde de euro în conturile companiilor. În 2022, OMV Petrom a câștigat peste 10 miliarde de lei (circa 2 miliarde de euro), fiind un record absolut la nivelul României. De asemenea, multinaționalele care controlează supermarketurile din România înregistrează profituri tot mai mari după ce prețurile au crescut foarte mult de la an la an.
Sistemul bancar este un alt sector al economiei care a înregistrat profituri foarte mari în 2022. Raiffeisen România a câștigat 1,2 miliarde de lei în 2022. Banca Transilvania a declarat un profit de 1,4 miliarde de lei în primele 9 luni din 2022.
Analistul Adrian Bența arată că, din punct de vedere social, o creștere a prețurilor ar trebui să influențeze și o creștere a salariului minim, însă trebuie să se țină mai întâi cont de productivitatea muncitorilor.
„Salariul este rezultatul productivității și al muncii tale. Prin urmare, dacă o persoană nu are randament, nu are productivitate să-și câștige salariul, nu știu dacă se justifică creșteri de salarii doar pentru că au crescut cheltuielile. Deci social da (n.r. pentru creșterea salariului minim), dar raționamentul economic trebuie să fie că salariul se câștigă, nu se primește”, a explicat analistul economic.
