În octombrie 2019, Universitatea John Hopkins din Statele Unite lansa primul Indice Global al Securității Sanitare (Global Health Security Index). Indicele reprezenta o analiză minuțioasă a țărilor care erau cel mai bine pregătite să facă față unei epidemii sau pandemii. România se afla pe locul 60 în lume în acest index și pe penultimul loc în Uniunea Europeană, după Bulgaria. Între timp, țara noastră a mai recuperat puțin în clasamentul mondial al sistemelor de sănătate, ajungând până pe locul 57, pandemia de coronavirus forțând îmbunătățirea sistemului.
Sistemul de sănătate din România 2019 vs prezent
În 2019, sistemul medical din România era unul dintre cele mai slabe din Uniunea Europeană. Kenya de pildă avea un sistem medial mai performant decât cel din țara noastră. La nivelul Uniunii Europene, în 2019, Olanda avea cel mai performant sistem medical, asta dacă eliminăm Marea Britanie care este clasată pe locul doi în lume. Țări care mai au sisteme medicale performante în prezent sunt și Franța, Danemarca, Suedia și Finlanda.
Revenind la țara noastră, România se afla în 2019 pe locul 86 în lume la capitolul: capacitatea personalului medical în clinici, spitale și centre comunitare de ajutor. Avem 266 de medici la 100.000 de locuitori și doar 641 de asistenți medicali la 100.000 de locuitori. Din punctul acesta de vedere Belarus stătea mult mai bine decât România, având aproape de două ori mai mulți medici la 100.000 de locuitori (407 medici la 100.000 de locuitori). Stăteam așadar prost la capitolul personalului medical care este de cele mai multe ori depășit.
La fel de prost stăteam la capitolul sistemelor de laborator, unde ne aflam pe locul 95 în lume. Sistemul național de laborator din România avea capacitatea de a conduce teste pentru 6 din cele 10 teste cheie definite de Organizația Mondială a Sănătății. Institutul Cantacuzino care servește drept principal reper al sistemelor de laborator din țară este cel care poate face aceste 6 teste. România se afla și se află în continuare la coada Europei și când vine vorba de speranța de viață. În România, speranța de viață în medie este de doar 75 de ani, mai mică decât în Spania (82 de ani), Italia (82 de ani), Polonia (77 de ani), Slovacia (76 de ani), Cehia (78 de ani) sau Grecia (81 de ani). Lucrurile acestea nu s-au îmbunătățit semnificativ în ultimii 2 ani.
Totuși, România a făcut progrese în câteva domenii importante față de anul 2019. Potrivit Indicelui Global al Securității Sanitare în ultimii 2 ani de zile ne-am îmbunătățit performanțele în ceea ce privește detectarea bolilor, în privința sănătății românilor și în privința normelor de protecție. Totuși, am făcut și unele regrese la capitolele prevenție, răspuns și risc. Sistemul de sănătate a suferit în timpul pandemiei de coronavirus și continuă să fie întins la maximum și în prezent. Cu toate acestea, pandemia de coronavirus pare a fi funcționat ca o hârtie de turnesol care a forțat autoritățile să îmbunătățească unele aspecte ale sistemului sanitar din România. În 2 ani am reușit să câștigăm așadar 3 locuri în clasamentul global (de pe locul 60 pe locul 57). Este un progres mic, însă important. România mai are însă multe de recuperat. Încă și mai important, autoritățile nu trebuie să se culce pe o ureche, pentru că progresul este reversibil.
