În ultima perioadă, Uniunea Europeană a părut tot mai paralizată de diviziunile tot mai mari dintre statele membre. Fiecare nouă provocare a generat un nou cor de scepticism din partea detractorilor săi. De la răspunsul dat crizei euro, la Brexit, criza refugiaților și astăzi criza Covid-19. Scepticii se grăbesc acum să adauge un nou element pe această listă – Pactul Verde European, proiectul de suflet al Comisiei Europene și al președintelui acesteia, Ursula von der Leyen. Pactul își propune să facă din Europa o zonă neutră din punctul de vedere al emisiilor de gaze cu efect de seră până în 2050. Acest proiect nu a fost văzut cu ochi buni de statele din Estul Europei din cauza înapoierii tehnologice și a dependenței lor de unele sectoare poluante (extragerea de cărbune de pildă). Totuși, includerea unui mecanism de tranziție justă, menit să ajute aceste state să realizeze o tranziție lină, a mai domolit din elanul scepticilor.
Angajamentele UE
În ciuda situației epidemiologice complicate de pe Continent, Comisia Europeană nu a abandonat Pactul Verde European. Dimpotrivă. În vara anului 2021, Uniunea Europeană adopta o legislație care transforma obiectivul de a face Europa neutră din punctul de vedere al emisiilor de gaze cu efect de seră până în 2050 într-o adevărată lege. Potrivit acesteia, Europa ar trebui să reducă cu 55% această emisie până în 2030. Pentru a atinge acest obiectiv, pachetul “Fit for 55”, include obiective specifice, regularizări și măsuri de taxare într-o serie de sectoare precum transporturi și industrie.

Sondajele arată că europenii susțin cu tărie aceste măsuri. Un Eurobarometru din 2021 a arătat că numai puțin de 90% dintre cetățenii UE susțin reducerea emisiilor de carbon până în 2050. Datele acestea au arătat că tinerii în special sunt mai interesați de schimbările climatice decât de alte politici ale UE.
Criza energetică
Dar lucrurile nu sunt atât de simple. Criza energetică din 2021, care a dus la creșteri de prețuri la electricitate chiar și de 200%, a demonstrat că Europa este încă periculos de dependentă de surse poluante de energie precum cărbunele sau combustibilii fosili. Rusia a încercat să profite și ea de această situație și nu a stabilizat prețurile la gaze pe piețele din Europa, lucru care a generat neliniști în mai multe capitale europene. Pentru Rusia, gazul continuă să reprezinte o armă redutabilă pe care o poate folosi ocazional împotriva europenilor dependenți de aceste surse de energie.

Dacă Europa ar fi început mai devreme tranziția către surse alternative de energie și dacă aceste surse ar fi existat într-un număr suficient de mare, criza energetică nu ar mai fi reprezentat o problemă. Dar în continuare Europa rămâne dependentă de sursele clasice și poluante de energie, lucru care furnizează muniție scepticilor. Criza energetică ar putea să nu fie doar un episod trecător, ci un lucru care se va repeta și în viitor.
Fracturile existente
Taxarea în vederea atingerii obiectivelor climatice nu este sprijinită în mod similar peste tot pe continent, așa cum au demonstrat-o protestele vestelor galbene în Franța anului 2018. Lucrul acesta a reprezentat un prim semnal de alarmă care a arătat că există o fractură importantă între elita politică, interesată de viitorul omenirii și milioanele de oameni de rând care nu văd mai departe de ziua de mâine și de problemele cotidiene.

Elitele politice de la Bruxelles trebuie să găsească un numitor comun pentru a depăși aceste fracturi existente. Un prim pas a fost făcut în septembrie 2021 atunci când a fost creat un Fond Social pentru Climă care ar trebui să îi ajute pe cetățenii cu venituri modeste să se adapteze mai bine la această tranziție spre un viitor mai ecologic. Fără aceste măsuri care să ajute tranziția, fracturile pe Continent se vor adânci, iar mișcările politice populiste vor fi alimentate de aceste clivaje. Nu în ultimul rând, Uniunea Europeană trebuie să își regăsească vocea. Este aproape uimitor cum autocratul Vladimir Putin a reușit să captureze narațiunea privind criza energetică pe care a atribuit-o tocmai acestei tranziții verzi. Comentariile lui Putin au dat o nouă muniție populiștilor europeni și au încurajat scepticii să se opună și mai vehement.
Un eșec al tranziției ar zdruncina din temelii proiectul european. După toate crizele din trecut – criza euro, la Brexit, criza refugiaților și criza Covid-19 – UE nu își mai permite o nouă criză. Europa are nevoie ca această tranziție să reușească, însă ea nu trebuie să lase pe nimeni în urmă, nici măcar pe sceptici.
