Anul acesta, problema majorării pensiilor a divizat coaliția de guvernare. În toamnă, social-democrații cereau o majorarea pensiilor cu 10%, în timp ce liberalii voiau o majorare mai aproape de rata inflației, respectv 15%. Cea mai mare problemă era legată însă de o categorie specială de pensionari, cei care beneficiau de așa-numitele pensii special. S-a vorbit mult despre taxarea progresivă, astfel încât o creștere a pensiilor cu 10%-15% să nu ducă la inechități, de vreme ce, de pildă o majorare de 10% dintr-o pensie de 10.000 de lei nu era totuna cu o majorare de 10% dintr-o pensie de 1000 de lei.
Recent, Ministerul Muncii a elaborat un proiect de lege pentru modificarea pensiilor speciale pentru mai multe categorii de beneficiari, precum și de recalculare a pensiilor speciale pentru judecători și procurori. Legea vizează pensiile magistraților, ale personalului auxiliar din instanțe, a funcționarilor de la Curtea de Conturi, a diplomaților, a personalului navigant din aviația civilă, a funcționarilor publici parlamentari, precum și pensiile militare de stat. Proiectul vizează recalcularea pensiilor speciale. În cazul magistraților, aceștia pot cere pensionarea după 25 de ani de muncă și pot beneficia de o pensie de serviciu în cuantum de 80% din baza de calcul reprezentată de media indemnizatilor de încadrare brute lunare și sporurile cu caracter permanent aferente oricăror 12 luni consecutive din ultimii 10 ani de activitate înainte de dată pensionarii, actualizate la această dată prin raportarea la valoarea veniturilor cuvenite unui judecător sau procuror în activitate, în condiții identice de funcție, vechime și grad profesional. Cuantumul pensiei nete nu poate fi mai mare decât 100% din media veniturilor nete aferente bazei de calcul.
Scopul e ca în final pensia să nu depășească salariul câștigat în timpul activității și reducerea genului de inegalități menționate anterior. Cu toate acestea, în ceea ce privește pensiile speciale există cel puțin două obstacole.
Problema contributivității și îndemnurile instituțiilor internaționale
Pe de o parte există așa-numita problemă a controbutivității. Așa cum a explicat și Daniel Fenechiu pentru PS News, „pentru că au fost incluse contribuțiile în salariu s-a ajuns la situația ca un judecător să aibă o pensie de 130-140% mai mare față de ultimul salariu avut în plată”, dar în realitate, „nici pensia specială, nici pensia de serviciu nu sunt pensii contributive”. Banca Mondială, îngrijorată de evoluțiile macro-economice, a cerut României să nu mai introducă noi categorii de pensii speciale. Forul internațional a propus de pildă Guvernului să păstreze pensiile militare în forma actuală.
O altă dilemă este legată de promisiunile făcute în PNRR. În acest document guvernanții și-au asumat un angajament, anume că nu vor cheltui mai mult de 9,4% din bugetul național pentru pensii. Așadar, în definirea și soluționarea problemei pensiilor speciale, guvernanții trebuie să țină cont de toate aceste obstacole.
Ce spune CCR
În fine, mai există și un ultim obstacol, cel al CCR. Curtea a intervenit și în trecut în disputele legate de pensii și dacă ne luăm după deciziile anterioare putem spune cu destulă certitudine că orice modificare a legii pensiilor nu poate fi aplicată retroactiv. Cu alte cuvinte, soluția/soluțiile propuse de guvernanți vor aplicate pentru viitorii pensionari, nu pentru cei care sunt deja la pensie și a căror pensie a fost calculată în baza altor legi.
Prin urmare este greu de crezut că problema pensiilor speciale va fi rezolvată cu ușurință. Așa cum vedem, în această problemă nu există soluții simple.
