Criza politică din România declanșată la începutul lunii septembrie, continuă și în prezent. La două luni distanță nu avem în continuare un cabinet cu puteri depline, asumat de Parlamentul României. Ultima propunere de premier – Nicolae Ciucă – se află momentan în aer, iar șansele sunt ca această să nu treacă de votul din Parlament sau într-adevăr nici măcar să nu ajungă până la acel vot. Totuși, dincolo de înțelegerile de culise, merită aruncată o privire asupra programului de guvernare pe care îl propune Nicolae Ciucă și echipa sa, în special cu privire la cele două crize acute prin care trece România – criza energetică și criza COVID-19. De asemenea, acest program merită comparat cu cel al lui Dacian Cioloș, cealaltă propunere de premier care nu a fost validată de Parlament. Cei doi au imaginat soluții diferite pentru cele două probleme.
Depășirea crizei energetice
Programul propus de Ciucă este substanțial mai lung (420 de pagini) decât cel propus anterior de Dacian Cioloș (55 de pagini). Totuși, dincolo de diferențele de formă, există și similarități între cele două. Ambele programe atacau subiectul crizei energetice care lovește din plin România și provoacă scumpiri la carburanți, alimente, energie electrică și multe altele. Dacian Cioloș propunea în acest caz scăderea TVA de la 19% la 5% pentru energie electrică şi gaze naturale pentru consumatorii casnici şi non-casnici şi eliminarea accizei pentru energie electrică, credit fiscal pentru întreprinderi în cuantumul a jumătate din creşterea facturii la energie şi gaze naturale. Totodată, el cerea exceptarea de la plata certificatelor verzi în factura consumatorului casnic și subvenţii temporare pentru CET-uri.
De partea cealaltă, Nicolae Ciucă vedea măsuri precum plafonarea, compensarea şi amânarea la plată, astfel încât românii să nu plătească pentru energie un preţ mai mare decât cel practicat în decembrie 2020, pentru a reduce riscul de săracie energetică în rândul populaţiei – buget estimat 1,5 mld LEI şi implementarea de soluţii pentru sprijinirea mediului economic în contextul crizei energetice de la nivel mondial – buget estimat 1,5 mld LEI. Strategia lui Ciucă în acest caz urmărea și câteva măsuri pe termen lung precum investiţii în domeniul energetic, în special în domeniul energiilor curate, vizând finalizarea reactoarelor 3 şi 4 Cernavodă, retehnologizarea unităţii 1 şi introducerea unor tehnologii nucleare avansate în contextul parteneriatului interguvernamental România – Statele Unite ale Americii, dar şi implementarea reformelor şi obiectivelor din cadrul Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă şi creşterea capacităţilor de înmagazinare în depozitele ROMGAZ şi finanţarea extinderii reţelelor de distribuţie a gazelor naturale prin programul Anghel Saligny.
Criza COVID-19
În ceea ce privește cealaltă criză importantă, cea epidemiologică, Dacian Cioloș punea accentul pe ajutor extern prin mecanismul european de protecție civilă. Planul imagina și soluții rapide pentru limitarea transmiterii virusului, printre care: “limitarea evenimentelor sociale și a activităților neesențiale în spațiu public închis în funcție de evoluția valului pandemic, condiționat de prezentarea certificatului verde; limitarea numărului de participanți și distanțare fizică pentru evenimentele în spațiu deschis (pelerinaje, evenimente sportive, culturale etc); decalarea anului școlar: vacanță 2 săptămâni, cu recuperare în perioada verii revenire în format fizic în localitățile cu incidență sub 6/mie după cele 2săptămâni, cu continuare online pentru restul localităților”. Pe termen lung, Cioloș cerea între altele un Pact Național pentru vaccinare, obiectivul fiind acela al creșterii procentului populației vaccinate.
De partea cealaltă, Nicolae Ciucă pune accent pe folosirea pe scară largă a certificatului digital COVID-19 în cât mai multe activități sociale și profesionale. Totodată, în program se propune testarea corespunzătoare, mai ales a categoriilor de risc, întărirea rolului şi a capacităţii DSP-urilor de a gestiona pandemia prin asigurarea de personal corespunzător, atribuţii clare şi întărirea coordonării de la nivelul Ministerului Sănătăţii. O altă propunere este cea de creştere a numărului de medici şi a personalului medical implicat în tratarea bolnavilor de COVID-19, inclusiv prin implicarea medicilor de familie sau a oricărui medic cu drept de liberă practică într-un program de tratament naţional la domiciliu pentru formele uşoare şi medii, potrivit protocolului naţional.
