Energia regenerabilă reprezintă o prioritate la nivel european. Statele membre UE își doresc ca până în 2050 să facă din Europa un continent neutru din punct de vedere al emisiilor de gaze cu efect de seră. Obiectivele acestea sunt trasate pe larg în Pactul Verde European, un program ambițios care este împărțit pe etape. O primă etapă crucială de pildă este cea din 2030, atunci când statele membre ar trebui să reducă semnificativ poluarea pe continent. Războiul din Ucraina și sancțiunile economice impuse Moscovei care au dus la tăierea aprovizionării cu gaz din Rusiei nu au făcut decât să accelereze obiectivul trecerii la sursele alternative de energie în Europa.
Momentan, însă efectul pare a fi cel opus. Confruntate cu o criză energetică, statele europene au decis să revină la combustibilii fosili, în special cărbune. Șefii de stat și de guvern din capitatele europene dau însă asigurări că aceaste este doar o etapă de scurtă durată, menită să echilibreze balanța energetică pe continent. În lipsa gazului rusesc, statele europene apelează momentan la toate variantele disponibile. Totuși, este limpede că acestea nu pot continua să ardă combustibili fosili și să-și îndeplinească obiectivele din Pactul Verde European. Cu alte cuvinte, europenii trebuie să găsească alternative ecologice. Și asta rapid.
Problema sursele regenerabile
Marea problemă a sursele de energie regenerabilă este legată de eficiența lor și prețul lor. Cărbunele reprezintă de pildă o sursă ieftină, chiar dacă este poluantă. Energia solară, eoliană sau hidrocentralele nu pot compensa momentan puterea cărbunelui. Singura sursă promițătoare pentru viitor este energia nucleară. Aceasta este mai puțin poluantă decât cărbunele și reușește să se apropie considerabil de eficiența acestuia.
Până la declanșarea războiului din Ucraina, regenerabilele jucau un rol important în electricitatea produsă în UE. Un raport publicat de Bloomberg arăta că regenerabilele au produs 38% din electricitatea din UE în 2020, în creştere faţă de 34% în 2019. Odată însă cu decizia statelor UE de a reveni momentan la cărbune, în lipsa gazului rusesc, importanța regenerabilelor s-a diminuat pe tot continentul.
Cum stă România
România este încă deficitară la capitolul regenerabile, deși țara are un potențial mare mai ales la capitolul hidroenergetic. Cele mai recente date cu privire la producția și consumul de energie electrică pe tipuri de producători, arată că țara noastră este în continuare dependentă în mare parte de hidrocarburi. Acestea sunt responsabile de producția a peste 1600 de MW pe zi, iar fără hidrocarburi țara noastră nu ar reuși să producă energie suficientă pentru a acoperi consumul intern. Totuși, principala sursă o reprezintă energia hidro. Hidorcentralele din țară produc produc în jur de 2000 de MW pe zi, depășind hidocarburile. Pe locul trei ca sursă de energie se află energia nucleară, responsabilă de aproximativ 1300 de MW pe zi. Acest lucru este important, ținând cont că România își va suplimenta acest tip de energie în viitor. România și Statele Unite au anunțat un parteneriat încă din 2021 pentru construcția unei centrale cu reactoare modulare mici (SMR), prima de acest fel din țara noastră.
Mai departe însă sursele regenerabile nu mai au un efect atât de mare în țara noastră. România produce între 800 și 1000 MW pe zi din energia eoliană și maxim 450 de MW pe zi din energia solară captată în panourile fotovoltaice. Pe partea de biomasă stăm chiar mai prost cu maxim 51 de MW produși pe zi. Totodată, continuăm să ne bazăm pe cărbune, responsabil pentru 800 – 900 de MW pe zi.
Prin urmare, dacă eliminăm cărbunele și hidrocarburile, țara noastră nu reușește să producă suficientă energie pentru a acoperi consumul zilnic de aproximativ 6500 MW. Pe viitor, guvernanții vor trebui să elimine aceste două surse și să investească mai mult în regenerabile.
