Compania Facebook trece zilele acestea printr-un scandal monstru peste Ocean. Dezvăluirile făcute de Frances Haugen inițial pentru The Wall Street Journal și cunoscute colectiv sub denumirea de “Facebook Papers” au făcut vâlvă în mass-media din Statele Unite și au dus inclusiv la sesizarea unei comisii de specialitate din Congresul Statelor Unite. Deși informațiile dezvăluite de Frances Haugen țin în mare parte de evenimente politice de peste Ocean și felul în care Facebook nu a reușit să îngrădească eficient dezinformările propagate în acest mediu, un nou șir de dezvăluiri arată o încrengătură mult mai largă.
Facebook și propagarea dezinformării în mediul online
Una dintre dezvăluirile din Facebook Papers are un potențial impact și asupra țării noastre. Concret, în ciuda problemelor serioase din Statele Unite legate de dezinformare și hate speech, propagate fără suficiente opreliști pe Facebook, lucrurile par a fi fost scăpate de sub control mult mai grav la nivel internațional, în statele non vorbitoare de limbă engleză. Potrivit unui raport pe anul 2020, majoritatea eforturilor întreprinse de Facebook pentru a stopa dezinformarea s-au concentrat pe Statele Unite ale Americii (84%). Restului lumii i-au fost alocate resurse infime de doar 16%. În acest fel dezinformarea propagată pe Facebook nu a putut fi contracarată eficient.
Un experiment început în India în februarie 2019, ce implica un cont fals al unei femei din nordul țării, a arătat cu câtă ușurință utilizatorii de Facebook devin expuși în fața hate speech-ului, a informațiilor false și a radicalizării. Cu insuficiente resurse alocate pentru restul lumii, filtrele aplicate de Facebook nu doar că nu au reușit să prevină avalanșa de informații false la care au fost expuși milioane de utilizatori, ci în unele cazuri chiar au permis-o.
Fenomenul transformării rețelelor de socializare în arme folosite pentru atingerea unor obiective politice este unul contemporan. Actori politici relevanți precum Rusia, și-au perfecționat în ultimii ani componenta cyber și au folosit dezinformarea pe scară largă. Dezvăluirile făcute în cadrul Facebook Papers arată de ce astfel de actori au avut un grad atât de ridicat de succes. Incapacitatea Facebook de a aplica un filtru relevant pentru sortarea informațiilor false a dus la o explozie a dezinformării în mediul online. În România, discuția este relevantă în contextul epidemiei de coronavirus și a dezinformărilor propagate în mediul online cu o viteză amețitoare. Grupuri și pagini întregi de Facebook au fost create special pentru a propaga astfel de dezinformări legate în principal de virus și vaccinare. La acestea se adaugă personaje politice cu o agendă politică dubioasă și miile de “idioți utili”. Facebook a devenit astfel mediul ideal de propagare a dezinformărilor și cea mai rapidă metodă de a ajunge la populație, de vreme ce aproape toată lumea deține un cont pe platforma de socializare.
Una dintre trăsăturile războiului informațional este aceea că produce însă victime în lumea reală. Așadar consecințele dezinformării sunt cât se poate de reale și cuantificabile. În România scepticismul legat de eficiența vaccinului s-a propagat aproape complet liber pe Facebook. Expertiza s-a amestec cu opiniile nespecialiștilor, iar rezultatul a fost un bombardament informațional în care adevărul nu se mai discerne atât de ușor. Rezultatul este vizibil în cifre și, cel puțin parțial, reprezintă o consecință directă a dezinformării. Astăzi România ocupă penultima poziție în Uniunea Europeană la capitolul vaccinare, având în schimb cel mai mare număr de morți zilnice din cauza coronavirusului.
