Conflictul din Ucraina este cea mai mare provocare pentru președintele Klaus Iohannis, după aproape 8 ani de liniște și pace. Șeful statului va trebui să țină cont de strategia SUA și NATO și în acest moment garantează că românii nu vor fi puși în pericol.
„Știu că sunteți îngrijorați de conflictul care are loc nu departe de granițele țării noastre, dar vă asigur: niciun român nu trebuie să se teamă pentru siguranța sa și a familiei sale!”, a spus Iohannis, într-un mesaj adresat cetățenilor.
Președintele Klaus Iohannis a condamnat acțiunile Rusiei și a declarat că susține suveranitatea Ucrainei de a-și decide viitorul: „România condamnă cu fermitate recunoașterea de către Federația Rusă a „independenței” autoproclamatelor republici separatiste din Donețk și Luhansk, părți componente ale Ucrainei. Acest act reprezintă o încălcare flagrantă a dreptului internațional, a suveranității și integrității teritoriale ale Ucrainei”. Declarațiile Președintelui respectă cadrul european și NATO și nu se abat de la principiile democrației.
România nu are ce să facă pentru a apăra Ucraina și nici nu se poate expune în fața Rusiei. Atât președintele Iohannis, cât și ministrul de externe Bogdan Aurescu au cerut mai multe trupe NATO în țara noastră. Dacă această prezență NATO la granițele UE va atrage furia Rusiei, vom afla în următoarea perioadă. Rusia este oricum deranjată de scutul antirachetă din România. „În România și Polonia sunt dislocate scuturile, iar acestea pot ține rachete Tomahawk”, a spus Vladimir Putin.
Abordarea pe care România o are în prezent este în continuare una rezervată, chiar dacă uneori Guvernul a intrat în dezbateri cu Moscova. În 2022, nu există relațiile între România și Rusia, nu există niciun dialog și niciun proiect în comun. Acest lucru se observă și din faptul că Rusia nu a discutat cu Bucureștiul despre scutul antirachetă, ci a vorbit cu Joe Biden, președintele SUA.
Ce s-a schimbat după conflictul din Georgia
În 2008, România se vedea din nou în apropierea unui conflict în care era implicată Rusia. Georgia a fost victima Moscovei, în vara lui 2008, după ce a încercat să intre în NATO, împreună cu Ucraina. Timp de câteva zile, trupele ruse au atacat anumite puncte strategice din Georgia și au reușit să obțină independența a două regiuni pro-ruse.
Contextul geopolitic era foarte diferit decât cel din prezent, iar Statele Unite erau foarte mult implicate în lupta împotriva terorismului. De asemenea, România și Rusia reușeau să aibă un dialog. În primăvara lui 2008, Vladimir Putin avusese o întâlnire în România cu Traian Băsescu.
Când a izbucnit conflictul din Georgia, Traian Băsescu a făcut apel la respectarea suveranității statului georgian. „Cu privire la situația din Georgia, România reafirmă necesitatea respectării suveranității și integrității teritoriale ale acestui stat”, a spus fostul președinte. Georgia a cerut ajutorul NATO pentru a-și apăra teritoriile pro-ruse, dar a fost refuzată inclusiv de România.
După încetarea focului din Georgia, președintele Traian Băsescu a vizitat țara de la Marea Neagră și i-a îndemnat pe liderii de la Tbilisi să negocieze cu Rusia. Chiar și după acel conflict, România și-a păstrat relații cu Rusia și nu a închis canalele de dialog cu Moscova.
România s-a implicat în misiunile de menținere a păcii în Georgia, iar alături de alte state UE a trimis mai mulți membri pentru a monitoriza situația. Acest lucru a facilitat și dialogul Uniunii Europene cu Georgia, după un conflict care i-a adus pierderi materiale. România a refuzat să recunoască independența regiunilor Abhaziei și Osetiei de Sud, pe care le controla Rusia. Același lucru îl va face România și în 2022, în cazul regiunilor Donețk și Luhansk din Ucraina.
În ultimii 14 ani, România a pierdut toate legăturile cu Rusia și a pierdut inclusiv inițiativa în regiune. Georgia 2008, Ucraina 2014 sunt două evenimente care au schimbat complet relațiile dintre România și Rusia. De asemenea, creșterea numărului de militari americani în țara noastră a fost un alt factor care a provocat ruptura dintre Moscova și București.
Țara noastră se bucură azi de un număr important de militari NATO, a făcut achiziții importante în domeniul militar, și-a îmbunătățit tactica de luptă cu ajutorul partenerilor NATO, iar toate aceste lucruri îl fac pe președintele Klaus Iohannis să spună că nu avem niciun motiv de panică în fața conflictului din Ucraina 2022. Deși conflictul este mai aproape de noi decât era în 2008, astăzi suntem mai pregătiți din punct de vedere militar.
