Grecia era aproape de faliment, în 2012, însă în ultimii ani a reușit să își refacă economia, cu ajutorul unor investiții străine, iar în 2022 grecii se bucură de un tren de mare viteză pe ruta Atena-Salonic. România nu are astfel de proiecte în derulare, iar CFR Călători va crește prețul biletelor, deși nu îmbunătățește condițiile de călătorie.
Lucrările pentru linia Atena-Salonic au început încă de la sfârșitul anilor 90, iar Grecia trebuia să aibă această cale ferată de mare viteză în 2004. După numeroase întârzieri și datorii, plus criza economica din 2008, grecii au fost nevoiți să blocheze proiectul. Abia din 2018 grecii au putut să se bucure de calea ferată de mare viteză, construită pentru trenuri care pot circula cu o viteză între 130 și 200 km/h. Anumite secțiuni din linia Atena-Salonic mai au nevoie de investiții pentru a putea funcționa la capacitate maximă.
În anul 2022, Grecia a introdus primul tren de mare viteză, care va parcurge ruta Atena-Salonic în 3 ore și 55 de minute. Întreaga călătorie presupune 500 de km, ceea ce înseamnă că trenul grecilor are o viteză medie de circa 120 km/h. Poate părea o viteză mică în comparație cu alte țări. Spre exemplu, Milano-Roma, o distanță de 580 de km, este parcursă în 3 ore și 10 minute. Pe ruta Lyon-Paris, peste 400 km, trenul TGV al francezilor face doar 2 ore.
Grecia înregistrează o performanță cu aceste trenuri de mare viteză, cumpărate de la italieni și modernizate de Alstom. Grecii de la Trainose, operatorul feroviar, au optat pentru trenurile ETR470 Pendolino, care sunt un model mai vechi, dar încă eficiente pentru viteze de 200 km/h. Pentru primele 5 trenuri, grecii au plătit suma de 40 de milioane de euro.
Dezvoltarea infrastructurii feroviare din Grecia a fost posibilă cu ajutorul italienilor de la Ferrovie dello Stato (companie deținută de statul italian), care în 2017 au cumpărat Trainose, o subsidiară a OSE (principalul operator feroviar din Grecia și controlat de guvernul Greciei). Pentru această achiziție, italienii au plătit suma de 45 de milioane de euro, profitând de numeroasele datorii pe care le avea Trainose.
În 2016, Trainose avea peste 15,6 milioane de călători, iar italienii au văzut potențialul în această companie care a aparținut Greciei. Trainose este compania care gestionează linia de mare viteză Atena-Salonic, stabilind un preț de 55 de euro pentru o călătorie la clasa B. Prețul variază în funcție de ofertele pe care le pune la dispoziție operatorul feroviar. Dar italienii de la Ferrovie dello Stato au alte planuri în Grecia, dorindu-și să extindă calea ferată rapidă către porturi. În 2017, când au cumpărat Trainose, italienii anunțau că există acest mare potențial în Grecia, mai ales că operatorul feroviar transporta peste 1,1 milioane de tone de mărfuri.
Guvernul Greciei anunța, în 2021, că intenționa să investească alte 3,3 miliarde de euro în modernizarea căii ferate. Marele obiectiv al grecilor este acela de a reface liniile de cale ferată care se opresc în cele mai mari porturi ale țării, pentru a facilita transportul mărfurilor din porturi spre Europa Centrală. Porturile Piraeus și Patra ar urma să fie conectate la calea ferată Atena-Salonic. De la Salonic, Grecia are în vedere să se îndrepte spre Macedonia de Nord, Bulgaria și Turcia. Din Bulgaria, trenurile grecilor pot ajunge imediat în Serbia, care va avea o linie rapidă cu Ungaria.
Portul Piraeus a fost cumpărat de China, care are interese în regiune pentru a reuși să-și transporte mult mai ușor mărfurile spre Europa. Dacă Grecia va reuși să-și dezvolte rețeaua de cale ferată în următorii ani, atunci chinezii vor beneficia de un transport feroviar mult mai rapid spre Europa Centrală, spre țări precum Ungaria, Austria sau Germania.
România, fără nicio strategie de dezvoltare
Dacă Grecia beneficiază de ajutorul italienilor și chinezilor pentru a-și dezvolta transportul feroviar și porturile, România este o țară fără nicio strategie de dezvoltare, izolată în Estul Europei, care nu atrage nicio investiție de viitor.
Portul Constanța putea avea un rol important, în urma conflictului din Ucraina, dar autoritățile române au fost nepregătite pentru un număr foarte mare de mărfuri. Portul Constanța s-a trezit blocat de trenurile cu cereale care soseau din Ucraina, iar Ministerul Transporturilor a cerut eliberarea liniilor de cale ferată, pe care se aflau vagoane ruginite. Peste 700 de vagoane vechi blocau Portul Constanța și țineau liniile ocupate degeaba, în timp ce trenurile cu cereale trebuiau să aștepte descărcarea. La sfârșit de aprilie 2022, Ministerul aloca 200 de milioane de lei pentru a crește capacitatea Portului Constanța. Portul din România nu avea nici măcar iluminat stradal, în anumite zone, ceea ce nu le permitea camioanelor să intre noaptea în port pentru a descărca cerealele. În luna mai, Administrația Porturilor Maritime Constanța a realizat lucrările pentru a instala noi stâlpi de iluminat în port.
Transportul feroviar pentru călători este într-o criză profundă, cu trenuri care au o viteză medie de 50 km/h. O călătorie București-Cluj (500km) este parcursă în 9 ore, de două ori mai mult decât în Grecia. De asemenea, există și trenuri care fac 10 ore pe aceeași rută.
CFR Călători s-a decis să mărească prețul biletelor cu 20%, de la 1 iulie 2022, deși compania nu a beneficiat de nicio investiție importantă. Abia în 2022, Autoritatea pentru Reformă Feroviară a decis să cumpere 20 de trenuri noi de la Alstom, pentru care va plăti 1,3 miliarde de lei, cu ajutorul fondurilor europene. Primul tren nou va ajunge în România abia în 2023. Problema căii ferate din România rămâne încă nerezolvată și provoacă numeroase întârzieri și accidente.
România este pe locul 3 în Uniunea Europeană în topul accidentelor feroviare în care pasagerii sunt răniți. Țara noastră este depășită de Grecia și Estonia. Decesele și rănirile pasagerilor au crescut în ultimii ani în Grecia din cauza numărului mare imigranți, care nu cunoscut limba, nu înțeleg semnalele din stații și se pun singuri în situații periculoase pentru a călători cu trenul. Dacă grecii investesc în îmbunătățirea căii ferate, pentru a oferi siguranță pasagerilor, nu același lucru se poate spune și despre România.
