Anca Dragu, senator USR, a fost revocată din funcția de președinte al Senatului, după ce PSD, PNL și UDMR au decis să formeze o majoritate parlamentară. Senatorul USR nu va fi nici primul președinte demis, nici ultimul, iar în scurta istorie post-decembristă, România s-a confruntat cu mai multe lupte politice pentru a doua funcție în stat.
Procedura de revocare din funcția de președinte al Senatului este explicată la articolul 29 din Regulamentul Senatului:
„Art.29.- (1) Revocarea din funcţie a preşedintelui Senatului poate fi propusă la cererea a minimum o treime din numărul total al senatorilor, în cel puţin una dintre următoarele împrejurări:*
a) încalcă prevederile Constituţiei;
b) încalcă grav sau în mod repetat prevederile Regulamentului Senatului ori ale Regulamentului activităţilor comune ale Camerei Deputaţilor şi Senatului.
(2) Revocarea din funcţia de preşedinte al Senatului poate fi propusă şi de jumătate plus unu din numărul total al senatorilor.**”.
Cum ar putea interveni CCR
În 2005, Curtea Constituțională a considerat ca fiind neconstituționale alin. (1) și (2) ale articolului 30 (n.r. azi art. 29). În versiunea Regulamentului din 2005 (click aici), revocarea președintelui Senatului era explicată la art. 30 din Regulament, iar astăzi la articolul 29, având exact același conținut. De asemenea, dacă vom consulta documentul Regulamentului Senatului (documentul e mai jos), vom vedea că cele două alineate au un asterisc, prin care ni se explică tocmai că au fost declarate neconstituționale în Hotărârea 601/2005 a CCR (click aici pentru a citi decizia judecătorilor CCR).
„II. Constată că sunt neconstituţionale următoarele prevederi din Regulamentul Senatului:
1. Art. 30 alin. (1) din Regulamentul Senatului contravine art. 24 şi art. 64 alin. (5) din Constituţia României, întrucât încalcă dreptul la apărare şi instituie posibilitatea ca în locul preşedintelui Senatului, ales la propunerea unui grup parlamentar şi revocat cu titlu de sancţiune juridică, să fie ales un nou preşedinte al Senatului din alt grup parlamentar decât cel care l-a propus, prin încălcarea principiului configuraţiei politice;
2. Art. 30 alin. (2) din Regulamentul Senatului contravine art. 64 alin. (5) din Constituţia României deoarece, cu ignorarea principiului configuraţiei politice, instituie revocarea preşedintelui Senatului prin retragerea sprijinului politic, la cererea altui sau altor grupuri parlamentare decât grupul parlamentar care a propus alegerea lui”, explica CCR în 2005.
Numai că în 2012, CCR a evitat să se implice în cazul revocării lui Vasile Blaga din funcția de președinte al Senatului. Mai ales că Regulamentul spune clar că președintele este ales pe durata mandatului Senatului.
Cazurile Geoană și Blaga
Mircea Geoană era președintele Senatului după ce a pierdut alegerile prezidențiale din 2009. Victor Ponta, tânăra speranță PSD, ajungea la conducerea partidului și îl forța pe Geoană să renunțe la funcția de președinte al Senatului. Ponta și tot partidul voiau să-l înlocuiască pe Mircea Geoană cu Titus Corlățean.
Pe 22 noiembrie 2011, Geoană a fost exclus din PSD, iar pe 23 noiembrie 2011 a fost revocat de PSD din funcția de președinte al Senatului. Au fost 112 voturi „pentru” și doar două „împotrivă”. Cinci zile mai târziu, Vasile Blaga a fost ales noul președinte al Senatului, câștigând în fața candidatului PSD.
Vasile Blaga s-a bucurat câteva luni de a doua funcție în stat. În 2012 a apărut alianța PSD-PNL și s-a format USL, iar aceștia aveau nevoie de funcția de președinte al Senatului pentru că pregăteau demiterea lui Traian Băsescu.
În cazul demiterii Președintelui României, funcția este ocupată interimar de către președintele Senatului, spune Constituția României. În iulie 2012, PSD și PNL l-au revocat pe Vasile Blaga (PDL) din funcția de președinte al Senatului. Crin Antonescu, fostul președinte PNL, a fost ales în a doua funcție în stat, ajungând la conducerea Senatului.
Curtea Constituțională nu l-a ajutat pe Vasile Blaga în 2012 și a respins cele două sesizări făcute de PDL. Parlamentarii PDL pierduseră majoritatea în Parlament și guvernarea, iar singura lor speranță mai era doar Traian Băsescu. Blaga nu a fost încântat de decizia CCR și a considerat că tocmai s-a permis revocarea președintelui Senatului dacă se schimbă majoritatea parlamentară.
„Este o decizie a Curții Constituționale pe care noi o respectăm. Ea clarifică, sper eu o dată pentru totdeauna, în actuala construcție și cu actualul regulament al Senatului, problema schimbării președintelui Senatului și spune foarte clar că ceea ce a fost valabil 22 de ani nu mai este valabil, în sensul în care până acum președinții Senatului erau aleși la începutul legislaturii. De aici înainte el va fi ales la începutul legislaturii, dar de fiecare dată când majoritatea se va schimba va putea fi schimbat (n.r. președintele Senatului)”, spunea Vasile Blaga, referitor la decizia CCR de a respinge sesizările PDL.
*
Așa cum a remarcat și Vasile Blaga, revocarea președintelui Senatului va fi posibilă ori de câte ori se schimbă majoritatea parlamentară. USR a anunțat deja că va ataca la CCR această revocare a Ancăi Dragu, dar rămâne de văzut dacă judecătorii constituționali vor accepta sesizarea partidului.
