Așa cum era de așteptat, europenii au fost foarte puțin interesați de scandalurile care o implică pe Kovesi în România, iar mulți dintre ei au apărat-o și i-au oferit prezumția de nevinovăție, cum este firesc în astfel de cazuri. Scandalul a venit din partea europarlamentarilor români, care au încercat să aducă anumite acuzații pentru un atac direct în fața comisiilor prezente la audiere.
Europarlamentarul italian Barbara Spinelli a întrebat-o pe Kovesi despre distincțiile primite „de la CIA în 2011 și 2017”, subliniind și faptul că în România „au existat închisori CIA între 2003 și 2005”. Aceasta a fost probabil cea mai complicată întrebare din partea europarlamentarilor străini. Barbara Spinelli a mai menționat că aceste distincții apar în CV-ul fostei șefe DNA.
Răspunsul Laurei Codruța Kovesi lasă loc de câteva îndoieli, precizând că n-ar fi vorba de CIA, ci de Secret Service în urma anchetelor sale privind cybercrime în România. Prin această declarație a acuzat-o pe Spinelli că ar fi mințit când a zis că apar în CV. Oricum, răspunsul lui Kovesi trebuia să facă referire și la CV-ul său și să precizeze dacă acolo apare CIA sau Secret Service. De aici, a deviat subiectul spre zvonul privind cetățenia ei americană (deși nimeni n-a întrebat-o despre acest lucru) și a simțit să spună și că toate acuzațiile sunt false (deși iarăși, nimeni n-a vorbit despre acuzații, ci doar despre CV).
Imediat după acest răspuns, au urmat atacurile românilor care fac lobby pentru corupți la Parlamentul European și nu mai e nevoie să precizăm că trimitem la Bruxelles europarlamentari care nu respectă statul de drept și vor limitarea justiției în România.
Cătălin Ivan și Maria Grapini au fost cele două tunuri cu care PSD-ALDE au atacat-o pe Kovesi în fața europarlamentarilor pentru a încerca să dezvăluie anumite probleme inventate. Grapini a răsunat în Parlamentul European ca o gornetă plină de furie. Acuzațiile au fost unele demne de fake news-urile inventate în laboratorul PSD și distribuite de atâtea ori în mediul online. Grapini și Ivan au ales să atace cu disperare, deși nu mai era nevoie și toată lumea știa tactica PSD-ALDE de a defăima pe oricine încearcă să trimită la închisoare corupții.
Kovesi s-a apărat cu rezultatele carierei sale, care sunt cea mai bună dovadă a competenței pentru funcția de procuror-șef european. Ulterior, a fost ajutată de Monica Macovei să-și spele imaginea și să-și prezinte și mai mult rezultatele la conducerea DNA. Macovei a fost cea care a ridicat mingea la fileu și a ajutat-o pe fosta șefă DNA să puncteze în fața europarlamentarilor.
Kovesi a făcut o greșeală de estimare, împinsă în această situație și de atacurile corupților din România. A mers în Parlamentul European mai mult să se apere decât să se prezinte și să convingă că este capabilă să conducă Parchetul European (EPPO). În foarte puține ocazii, Kovesi a vorbit despre modul în care va controla activitatea procurorilor europeni sau despre cum va acționa EPPO în statele membre. În timp ce, procurorii Bohnert din Franța și Ritter din Germania au vorbit doar despre așa ceva, arătând o viziune mult mai completă și complexă a acestui Parchet și promovându-se ca „diplomați” ai procurorilor.
Șanse pentru votul în Parlamentul European
Dintre cei trei candidați, Bohnert a strălucit în fața europarlamentarilor arătând exact așa cum ar vrea Bruxelles-ul un procuror general european: diplomatic. Chiar dacă a fost atacat, atunci când anumiți europarlamentari au reclamat faptul că până în 2013 procurorul general asculta și îndeplinea indicațiile ministrului Justiției din Franța, Bohnert a cucerit Parlamentul European cu mai multe metafore și a arătat că este capabil să dirijeze activitatea EPPO.
Decisive vor fi, desigur, voturile din Parlamentul European și din Consiliul UE; și nu votul din comisia CONT. Deja favoritul Consiliului UE pare a fi Bohnert, care are un avans foarte mare în fața lui Kovesi, 50 de voturi pentru francez și doar 29 pentru procurorul român.
Procurorul francez Bohnert pleacă în această cursă cu prima șansă, având de partea sa Franța care îl va sprijini cu lobby în Parlamentul European. De acum, calculele pentru viitorul procuror general european sunt unele politice și nu mai țin de pregătirea sau de rezultatele fiecăruia, nici de scandalurile din țările din care provin. Există și riscul ca Parlamentul European și Consiliul UE să vină cu doi candidați diferiți și atunci negocierile se complică și se amână.
