Anul 2022 a adus cu sine și o serie de conflicte în interiorul coaliției de guvernare. Pe 25 noiembrie 2021, Klaus Iohannis declara la Cotroceni că: „criza politică s-a terminat, dar celelalte crize nu, și nici problemele nu au dispărut. Pandemia nu s-a terminat. Criza energetică nu s-a terminat, capătă doar noi forme. Bugetul pe acest an va trebui rectificat, bugetul pentru anul viitor va trebui pregătit și votat. Oamenii așteaptă plata salariilor și a pensiilor la timp și multe alte lucruri se cer rezolvate urgent. Pentru toate acestea este nevoie de un guvern solid, cu o majoritate consistentă în Parlament, și acum există acest guvern”.
Luna de miere a durat însă mai puțin decât de așteptau partidele, iar conflictele au început să erupă curând. Lucrul acesta era oarecum previzibil, ținând cont de faptul că această coaliție a reprezentat încă de la bun început un mariaj forțat.
Demisii și scandaluri publice
La sfârșitul anului trecut izbucnea primul mare scandal. Acesta îl avea în prim plan pe Florin Roman, ministrul Cercetării, Inovării și Digitalizării. Roman era acuzat că și-a trecut în CV faptul că este licențiat al Universității Babeș-Bolyai din Cluj Napoca, în vreme ce el a urmat cursurile unui colegiu din Alba Iulia. Rectorul UBB, Daniel David, a arătat că Roman nu a urmat cursurile UBB și nu este licențiat al universității. În final, Roman va demisiona din funcție.
În primăvara lui 2022 a urmat o altă demisie. Mai exact, pe 7 aprilie 2022 Dan Vîlceanu, un apropiat al fostului premier Cîțu, a demisionat din funcția de ministru al Fondurilor Europene. Demisia acestuia nu a generat un scandal public, ci doar câteva semne de întrebare. Pe de altă parte, demisia ministrului PSD al Agriculturii, Adrian Chesnoiu, a generat un adevărat scandal public. Chesnoiu a fost acuzat de DNA de fapte de corupție, abuz în serviciu li luare de mită.
O altă demisie de răsunet a fost cea a ministrului Educației, Sorin Cîmpeanu. Acesta și-a depus mandatul la sfârșitul lunii septembrie, generând o nouă ceartă în coaliția de guvernare și punând în pericol chiar proiectul legilor educației. Nu avea să fie însă și ultima demisie a anului. „Onoarea” avea să îi aparțină lui Vasile Dîncu, fostul ministru al Apărării. Acesta va demisiona după un scandal în care a fost implicat și președintele Klaus Iohannis, iar în urma acestui episod imaginea coaliției avea să fie afectată.
Contre în cazul Schengen și pensii
Alte două chestiuni care au divizat coaliția au implicat aderarea la Schengen și legea pensiilor. În primul caz au început să apară fricțiuni în coaliție imediat după veto-ul Austriei din 8 decembrie 2022. PSD și PNL au început să se contreze, iar Marcel Ciolacu a insistat că ar fi vorba de fapt despre un eșec al dreptei, de vreme ce partidul cancelarului austriac era membru al EPP la nivel european, iar vina ar purta-o liberalii care nu au reușit să își convingă partenerii din familia europeană.
A doua neînțelegere era legată de legea pensiilor. Social-democrații și liberalii nu s-au înțeles pe procentul pe care voiau să îl aloce pentru majorarea pensiilor începând cu 1 ianuarie 2023. PSD cerea 10%, în timp ce liberalii voiau un procent mai aproape de rata inflației, respectiv 15%. În final cele două partide au ajuns la un consens, dar nu înainte ca imaginea unității din coaliție să fie serios șifonată.
