Recenta grevă de la STB a scos la iveală toate problemele din companie și necesitatea unei schimbări în transportul public din Capitală. Primarul Nicușor Dan nu a prezentat niciun proiect nou pentru transportul public din București și a uitat toate promisiunile electorale.
În campania electorală, la capitolul „mobilitate urbană”, Nicușor Dan promitea: Metroul de suprafață pe infrastructura CFR existentă; 15 mari parcări în jurul Capitalei, în sistem „park & ride”; Extinderea, optimizarea și electrificarea / ecologizarea rețelei de transport public STB; Semaforizarea inteligentă a traficului rutier.
Pentru metroul de suprafață, primarul promitea 6 rute: Gara de Nord – Pipera – Rahova, Gara de Nord – Chiajna – Rahova, Gara de Nord – Otopeni, Otopeni – Pipera – Obor, AFI – Pipera – Obor și AFI – Jilava – Obor. Voia să includă în PNRR acest proiect și promitea un buget naiv de 530 de milioane de euro, ceea ce nu ar fi fost suficient nici măcar pentru achiziția de trenuri.
Ministerul Transporturilor nu are trenuri nici măcar pentru CFR Călători, nici atât nu va avea pentru trenul lui Nicușor Dan. Doar achiziția de trenuri durează câțiva ani, pentru că nimeni nu le poate produce în câteva luni. Potrivit termenului din PNRR, România va achiziționa trenuri până în T4 din 2026, însă niciunul nu va fi pentru Primăria București.
Guvernul a respins proiectul lui Nicușor Dan și nu l-a inclus în PNRR. În documentul prezentat în fața Comisiei Europene, nu apare nicio referire la metroul de suprafață din București. Fără finanțare europeană, Nicușor Dan nu are nicio șansă să-și realizeze proiectul, în condițiile în care vorbește de fiecare dată despre datoriile primăriei.
Cum funcționează metroul din marile capitale europene
Parisul are o rețea vastă de linii de cale ferată care traversează orașul. Trenurile regionale din Paris, numite RER, circulă atât în subteran, cât și la suprafață și se conectează cu stațiile de metrou sau marile stații de trenuri din capitala Franței.
Trenurile regionale din Paris (video aici) sunt niște metrouri care circulă pe distanțe mai lungi, având vagoane mult mai mari pentru a transporta între 600 și 800 de persoane. Aceste trenuri regionale merg foarte mult în subteran. Francezii nu blochează traficul rutier cu trenuri de suprafață, așa cum voia să facă Nicușor Dan în București.
Madridul are a treia rețea de metrou din Europa, după Moscova și Londra. Spaniolii au reușit să conecteze metroul de toată regiunea Madrid, astfel încât în centrul capitalei trenul circulă în subteran, iar spre periferie uneori iese la suprafață. În 100 de ani, Madrid a reușit să construiască 293 de km de metrou, care leagă capitala de micile orașe din regiune. Cetățenii pot folosi atât metroul, cât și trenurile regionale.
Londra și Moscova sunt alte mari capitale europene care și-au dezvoltat rețeaua de metrou spre periferie. Acestea nu au construit noi linii de tren la suprafață, ci au mizat pe tuneluri cât mai lungi. Regiunile Londra și Moscova, unde populația ajunge la circa 15 de milioane de locuitori, sunt conectate de centrul orașului cu ajutorul metroului. Britanicii și rușii au marele beneficiu de a se deplasa mult mai rapid în regiune.
Nicio soluție pentru transportul din București
Bucureștiul este într-un mare dezavantaj în comparație cu celelalte capitale europene, deoarece și-a pierdut mare parte din rețeaua feroviară. Metroul de suprafață al lui Nicușor Dan este un proiect mort încă de când l-a propus. Primarul ar putea să se concentreze pe extinderea rețelei de metrou către alte zone din oraș și să ceară ca Metrorex să fie în subordinea Primăriei București.
Pe lângă faptul că nu propune soluții pentru transportul public, Nicușor Dan a încercat să blocheze achiziția de tramvaie noi. Chiar dacă producătorul de la Pașcani a câștigat licitația, Nicușor Dan a vrut să o anuleze, însă instanța l-a obligat să cumpere cele 40 de tramvaie.
Nicușor Dan nu a schimbat nici măcar semaforizarea din Capitală, un proiect care se poate realiza mult mai repede. De asemenea, un astfel de proiect nu ar presupune costuri uriașe precum metroul. În schimb, Primăria București aruncă milioane de euro pe renovarea unor clădiri vechi.
Gabriela Firea îl acuză pe Nicușor Dan că a întârziat inclusiv lucrările pentru pasajul Doamna Ghica, unde șantierul stagnează de câteva luni.
„Pasajul Doamna Ghica nu este finalizat și în zonă este tot aglomerație pentru că Nicușor Dan s-a încăpățânat să închidă o companie municipală implicată direct în proiect, cea de Consolidări, și a ținut aproape de faliment Trustul de Clădiri Metropolitane, constructorul principal”, a spus Firea.
Termenul de finalizare pentru acest proiect era mai 2021, dar inaugurarea lui va avea loc în 2022, cu un an mai târziu.
