Roberta Metsola, politician de formație conservatoare din Malta este oficial noul președinte al Parlamentului European. Aceasta a fost aleasă din primul tur de scrutin cu 458 de voturi pentru dintr-un total de 690 de voturi. Au fost 74 de voturi nule și 616 voturi exprimate, majoritatea absolută fiind de 309 voturi.
Alegerea Robertei Metsola nu este o surpriză
Metsola a fost aleasă în fruntea Parlamentului European chiar în ziua în care împlinea 43 de ani, dar alegerea acesteia nu este nici pe departe o surpriză, numele său plutind în aer mult timp. Cele trei grupuri majore din Parlamentul European – populiștii europeni, social-democrații europeni și grupul Renew Europe – au decis de comun acord să o alegă pe Metsola, membră a Partidului Naționalist din Malta. La rândul ei, Metsola este membră a grupului Popularilor Europeni (PPE), dar este respectată de toate grupurile majore. Ea este percepută în general ca o voce consensuală, lucru deosebit de important în actualul climat din Parlamentul European, adesea încărcat de un partizanat extrem.
Totodată, Metsola a dat de înțeles în nenumărate rânduri că, pentru ea, Parlamentul European este mai mult decât o complexă mașinărie birocratică. Metsola a reușit să doboare și un record fiind în același timp cel mai tânăr președinte al Parlamentului European și abia a treia femeie care ocupă această funcție, după Simone Veil (1979-1982) și Nicole Fontaine (1999-2002).
Roberta Metsola, portretul de politician
Roberta Metsola și-a construit portretul unei femei puternice care vrea să îi inspire pe alții. Politiciana malteză este și mamă pentru patru copii, jonglând așadar între familie și carieră. Ea nu este nici străină în ceea ce privește eșecurile personale. Roberta Metsola a fost aleasă în Parlamentul European abia în 2013, după ce a candidat și eșuat de două ori. De atunci însă, cariera acesteia a prins aripi. În calitate de membru al Comisiei pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne, ea a apărat dreptul la azil în UE într-un moment în care valul populist mătura Europa și incrimina refugiații sirieni pentru toate relele pământului.
În urma uciderii conaționalei sale, jurnalista Daphne Caruana Galizia, Metsola a făcut apel la guvernul maltez să asigure libertatea presei și să lupte împotriva corupției. Ea a încurajat de altfel lupta anti-corupție peste tot în Europa.
Criza din Uniunea Europeană
Uniunea Europeană, un proiect apărut din cenușa celui de-al Doilea Război Mondial se află însă de ani buni în siajul unor crize. În 2008 am avut prima criză majoră – criza economică. Apoi au urmat criza refugiaților și ascensiunea curentelor populiste în majoritatea statelor membre. Chiar dacă populiștii nu se mai află la putere decât în câteva state (Ungaria de pildă), ei rămân în continuare un pericol la adresa democrațiilor liberale și implicit la adresa stabilității Uniunii Europene. Populiștii se află în spatele mișcărilor de ieșire din Uniunea Europeană, așa cum a fost și cazul lui Nigel Farage și a Brexitului. Ei rămân în continuare un pericol latent. În 2020 a venit criza Covid-19 în care ne aflăm și în prezent. La început, Uniunea a fost prinsă pe picior greșit. Multe state au acționat pe cont propriu, lucru care a creat noi clivaje între centrul Uniunii (statele cele mai bogate și prospere) și periferie (statele mai sărace și mai puțin prospere).
Mandatul Robertei Metsola nu este unul simplu la cârma Parlamentului European, una dintre instituțiile esențiale ale Uniunii. Ea are însă șansa istorică să demonstreze că poate ajuta Uniunea să navigheze prin aceste ape tulburi.
