Ultima statistică privind intenția de vot a românilor ar trebui să dea fiori reci partidelor aflate la guvernare. PSD este lider, cu 34%, urmat de PNL, cu 18%, AUR, cu 14%, USR-PLUS, cu 12% și UDMR, cu 5%. Sub pragul electoral se află PMP, cu 4%, în timp ce Pro România și PPUSL înregistrează 3%. Cum putem să explicăm aceste date?
PSD
Din toamna anului 2019, PSD se află efectiv în opoziție. În acest interval de timp, partidul condus acum de Marcel Ciolacu a reușit să își revină spectaculos. După arestarea lui Liviu Dragnea, dărâmarea guvernului Dăncilă și umilirea din alegerile prezidențiale, PSD se afla în pragul colapsului. Schimbarea de garnitură prin înlocuirea vechii gărzi din jurul lui Liviu Dragnea și trecerea în opoziție le-a servit bine social-democraților. Aceștia au mai beneficiat de un eveniment complet neprevăzut. Pandemia de coronavirus care a lovit țara în primăvara anului 2020 a reprezentat un ajutor nesperat pentru PSD. Aflați în opoziție, social-democrații au preferat să atace ocazional guvernarea, în special prin moțiuni simple, dându-le bătăi de cap liberalilor care aveau și o criză epidemiologică de gestionat. La 2 ani de la trecerea în opoziție, social-democrații beneficiază acum de un capital de imagine prețios. Dacă vor reuși să mențină acest ecart și să nu facă greșeli de parcurs prea mari, PSD are toate șansele să revină la guvernare după alegerile din 2024, acesta fiind foarte posibil și planul conducerii PSD.
PNL
În oglindă cu evoluția PSD stă evoluția PNL. Liberalii au avut un an 2019 deosebit de fructuos. S-au plasat pe prima poziție în alegerile europarlamentare, au dărâmat guvernul Dăncilă și au câștigat la scor alegerile prezidențiale. Ceva însă s-a întâmplat pe parcurs. Pandemia a lovit puternic în guvernarea liberală, iar măsurile luate de aceștia au creat nemulțumiri populare. De altfel, lucrul acesta nu ar trebui să ne surprindă. Peste tot în Europa, partidele aflate la guvernare au început să se erodeze, din cauza măsurilor necesare, dar impopulare luate de acestea. PNL nu a făcut rabat de la această regulă. Liberalii au pierdut teren în fața principalului partid de opoziție, PSD, urmând aproape o regulă invers proporțională. Cu cât PNL se eroda mai tare, cu atât creșteau procentele în dreptul PSD. Continuarea guvernării după alegerile parlamentare din 2020 nu a schimbat din această dinamică. Dimpotrivă, pe alocuri a accelerat-o. Erodarea PNL din ultima vreme s-a făcut și pe baza luptelor intestine pentru controlul partidului, lupte care în final s-ar putea finaliza cu o victorie a la Pirus pentru oricare dintre contracandidați. În final, PNL se află în 2021 la nivelul anului 2014, lucru care s-ar putea să fie plătit scump de liberali în anul electoral 2024.
AUR
Apărut pe scena politică românească ca urmare a unei crize epidemiologice care a afectat sectoare întregi ale societății, AUR încearcă să se prezinte drept alternativa față de partidele mainstream precum PNL sau PSD. De altfel, AUR este un partid anti-sistem care a capturat o mare parte din electoratul cu afinități de extremă dreapta care își găsise după ieșirea de pe scenă a PRM-ului un loc în PSD. Este posibil ca o mare parte din acest electorat nici măcar să nu fi fost votant al PSD, ci mai degrabă nu mergea la vot, validând astfel ipoteza “majorității tăcute” care votează cu formațiuni populiste, anti-sistem. AUR, la fel ca PSD, crește în mod constant, lucru care demonstrează că viața în opoziție în timpul pandemiei îți poate aduce puncte electorale în plus. Pedalând pe un mesaj iliberal și asociindu-se cu alte formațiuni de extremă dreapta din Europa precum FIDESZ, AUR speră să dea marea lovitură în 2024 și să intre la guvernare. Totul va depinde însă de amploarea pe care o va prinde curentul iliberal în România.
USR-PLUS
USR-PLUS se scufundă încet dar sigur în mai toate sondajele de opinie. Statistica Politico nu face decât să confirme acest lucru. USR-PLUS a beneficiat în anul 2019 de un val anti-PSD care se manifesta puternic în societate. Formațiunea nu a depus eforturi foarte mari, preferând doar să se cațere pe acest val anti-PSD. Odată ajunși la guvernare însă, liderii USR-PLUS nu au mai avut cum să se folosească de mesajul anti-PSD, pentru că social-democrații nu se mai aflau la butoanele puterii. În lipsa acestui mesaj, formațiunea a început să piardă procente, guvernarea în timpul pandemiei afectându-i pe aceștia exact ca pe liberali. Șansele sunt ca fără un mesaj concret, USR-PLUS să piardă și mai multe procente până în 2024. Dacă nu vor reuși să se reinventeze după congresul din toamnă, USR-PLUS riscă să se scufunde sub 10 procente și să devină treptat doar un partid mic care va fi luat în calcul doar pentru potențialul de coaliție.
