PNL se pregătește pentru congresul de pe 25 septembrie, când se va alege noua conducerea a partidului. Principala confruntare este între Ludovic Orban, președintele PNL în ultimii 4 ani, și Florin Cîțu, premierul care a avut o ascensiune fulminantă pe scena politică din România, promovat intens de Klaus Iohannis, președintele României. Ambii candidați la președinția PNL își joacă viitorul politic în această săptămână.
Ludovic Orban are de partea sa rezultatele pe care PNL a reușit să le obțină în ultimii 4 ani. Orban a preluat un partid care în 2016 a obținut un rezultat rușinos la alegerile parlamentare. La acea vreme, PNL era condus de Alina Gorghiu. PNL a obținut 20% la alegerile parlamentare din acel an, după ce au susținut, timp de un an de zile, un guvern condus de Dacian Cioloș, considerat a fi apropiat de Klaus Iohannis.
La Congresul PNL din 2017, Ludovic Orban a obținut 3.518 voturi, în timp ce contracandidatul său, Cristian Bușoi, a strâns doar 952 de voturi. Orban era susținut de 40 de filiale din 47 și Klaus Iohannis nu s-a mai implicat în lupta internă din partid, după ce greșise cu Alina Gorghiu.
Timp de doi ani de zile, Ludovic Orban și echipa sa din PNL s-au luptat să construiască o colaborare cu USR în Parlament și să formeze o nouă majoritate parlamentară. Acest lucru a fost posibil abia în 2019, când PNL, USRPLUS, UDMR, PMP, Pro România, ALDE și minoritățile au votat împreună moțiunea de cenzură împotriva guvernului condus de Viorica Dăncilă.
La început de ianuarie 2020, PNL avea peste 40% în toate sondajele. Partidul condus de Ludovic Orban se pregătea de alegeri anticipate, doar că a amânat foarte mult și s-a trezit în plină pandemie de coronavirus. Acela a fost și momentul în care au fost vizibile intențiile lui Florin Cîțu, cel care fusese propunerea lui Klaus Iohannis pentru conducerea guvernului. Doar că Florin Cîțu a fost nevoit să renunțe la mandat și să-i lase locul lui Ludovic Orban, când toată lumea a înțeles că nu erau posibile alegerile anticipate. În doar 3 luni de pandemie, PNL pierduse deja circa 14%, dar PSD nu înregistra creșteri spectaculoase, ci doar recuperase 3%.
Pandemia a stricat toate planurile celor de la PNL, iar Ludovic Orban, în 2020, l-a lăsat pe Klaus Iohannis să-și asume toată răspunderea pe măsurile anti-pandemie. Ludovic Orban nu s-a folosit de puterea guvernului pentru a conduce România, ceea ce i-a permis lui Klaus Iohannis să-și impună protejatul la conducerea Palatului Victoria și la conducerea PNL: Florin Cîțu.
PNL a pierdut alegerile parlamentare din 2020, dar a reușit să formeze majoritatea parlamentară cu USRPLUS și UDMR. USRPLUS a trecut de partea președintelui Klaus Iohannis și l-a susținut pe Florin Cîțu pentru conducerea Guvernului, crezând că ar avea ceva de câștigat. „Considerăm că un eventual nou guvern condus de Ludovic Orban, având în vedere demisia din funcția de premier și neîndeplinirea angajamentelor luate față de USR PLUS, nu răspunde așteptărilor electoratului de centru-dreapta care iși dorește un nou început și o guvernare cu mandat reformist”, spunea USRPLUS în decembrie 2020.
După doar 4 luni de guvernare împreună, Florin Cîțu decide să-l demită pe Vlad Voiculescu de la conducerea Ministerului Sănătății. După alte 4 luni, Florin Cîțu îl demite și pe Stelian Ion de la conducerea Ministerului Sănătății, iar USRPLUS decide să iasă de la guvernare și să depună o moțiune împotriva guvernului condus de premierul Cîțu.
Florin Cîțu a avut interesul să distrugă alianța cu USRPLUS pentru că aceasta fusese negociată de Ludovic Orban. Mai mulți oameni din echipa premierului au interese să obțină Ministerul Fondurilor Europene, Ministerul Transportului sau Ministerul Justiției. A fost un exercițiu de forță al lui Florin Cîțu pentru a se impune în PNL și pentru a arăta că Ludovic Orban nu mai are autoritate în partid.
Sondajul realizat de politico.eu
Congresul ar trebui să fie despre viitorul PNL-ului
Lupta pentru putere din PNL a dus partidul la circa 20% în toate sondajele. PNL nu a reușit să crească absolut deloc de când este la guvernare și a mers din criză în criză: pandemia, creșterea prețurilor produselor, creșterea facturilor la energie, lipsa reformelor din justiție, întârzierea PNRR, scăderea salariului mediu, creșterea vârstei de pensionare și multe alte probleme care au marcat primele 8 luni din 2021.
Florin Cîțu a depus tot efortul pentru a obține conducerea PNL cu orice preț, declarând că are susținerea a 40 de organizații județene din țară. Este posibil ca prețul pe care PNL îl va plăti la alegeri să fie mult prea mare. Florin Cîțu nu mai poate rămâne premier dacă vrea să refacă alianța cu USRPLUS. Problema cea mai mare va fi la negocierea ministerelor. Cu siguranță USRPLUS va dori să obțină aceleași ministere, iar echipa Cîțu nu este dispusă să ofere așa ceva. Rareș Bogdan, unul dintre principalii susținători ai lui Cîțu, a declarat: „Le oferim celor din USR PLUS şansa să se recredibilizeze, să se reîntoarcă. Sigur, nu vor mai primi la fel de multe ministere, dar vor primi 3-4 (ministere n.red) şi pot continua munca pentru cetăţeni”.
Dar fără USRPLUS ce va face PNL? Alianță cu PSD sau guvern minoritar susținut de PSD? Ideea de guvern minoritar poate funcționa pe termen scurt, în niciun caz 3 ani. PNL este dependent de USRPLUS, pentru că alegerile anticipate ar fi un dezastru pentru liberali, ținând cont că în sondaje au ajuns la 20% și problemele urgente se înmulțesc de la o zi la alta.
Congresul PNL nu ar trebui să fie despre cine va conduce partidul în următorii 4 ani, ci despre ce viitor are acest partid. Lupta din PNL se bazează foarte mult pe numele candidaților, însă partidul arată că nu are nicio idee despre viitorul său pe scena politică și ignoră toate criticile cetățenilor, reușind să distrugă, în doar câteva luni, tot ceea ce a construit în doi ani.
