Comisia Europeană critică reforma pensiilor speciale, iar România trebuie să explice și să justifice de ce există două unități de măsuri diferite în sistemul de pensii. Orice diferență pe care o avem față de sistemul public de pensii general trebuie justificată și susținută cu dovezi, altfel „riscăm că jalonul să nu se valideze și să ajungem la plata parțială”, a declarat ministrul Fondurilor Europene, Marcel Boloș. El a adăugat că atâtă vreme cât avem lucruri care sunt discutabile raportat la conținutul PNRR, atunci „nu putem să ne așteptăm să avem rezultate foarte bune”. Totodată, România „riscă să ajungă în procedura contradictorie cu CE în ce privește validarea jalonului”.
MApN își retrage proiectul
În urmă cu câteva zile Ministerul Apărării Naționale a lansat în consultare un act normativ inițiat și elaborat de instituţiile de apărare, ordine publică şi securitate naţională, care să permită încadrarea activității personalului civil din propriile instituții în condiții de muncă deosebite și speciale, a transmis ministerul printr-un comunicat de presă.
După doar câteva ore, MApN a anunțat că a retras din dezbatere proiectul care viza ca personalul civil din instituțiile subordonate să fie încadrat în condiții de muncă deosebite și speciale.
Ce spune Comisia Europeană
Comisia Europeană spune că pensiile militarilor sunt „pensii speciale”. Pe parcursul stagiului, militarii nu primesc salarii, ci solde. În plus, ieșirea la pensie mai repede decât alții, face ca pensiile militarilor să fie speciale. Pe de altă parte, de la București, ministrul Marius Budăi spune exact contrariul: ”Despre pensiile militare eu am spus tot timpul și am susținut că nu sunt pensii speciale!”.
Comisia Europeană recomandă ca Bucureștiul să nu avanseze cu adoptarea noii legislații și cere amendarea proiectului de lege, astfel încât acesta să țină cont de recomandările anterioare făcute de Banca Mondială. Comisia spune că acest proiect, în forma actuală, prevede perioade mai mici de cotizația pentru pensionarii care ar benefici de pensii speciale, în condițiile în care cotizația normală a unei persoane ajunge la 35 de ani.
Ce riscă România
Două lucruri riscă România în acest context de neînțelegeri cu Comisia Europeană. Pe de o parte, așa cum a spus și ministrul Marcel Boloș, România riscă să piardă fonduri europene de sute de milioane de euro din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), dacă ratează îndeplinirea jalonului privind reformarea pensiilor speciale și respectarea principiului contributivității. Asta pentru că pur și simplu nu am prezenta la timp planul de reformă a pensiilor speciale într-o formă agreată de executivul de la Bruxelles.
Pe de altă parte, există un scenariu chiar mai rău. Pe lângă pierderea fondurilor europene, România riscă să ajungă într-o situație juridică conflictuală cu Comisia Europeană. Acest lucru ar putea avea ramificații în numeroase puncte. Pe lângă imaginea publică proastă, care ar rezulta dintr-un asemenea conflict, România are nevoie de suportul Comisiei Europene pentru a îndeplini obiectivul aderării la spațiul Schengen. Cu alte cuvinte, în acest moment nu ne permitem un astfel de conflict cu executivul de la Bruxelles. România trebuie să ajungă la un compromis în această situație pentru a nu pierde sutele de milioane de euro din PNRR atât de necesare și pentru a nu-și compromite șansele pentru o aderare la Spațiul Schengen prin antagonizarea Comisiei Europene.
